Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Cultură Identitatea unui popor, determinată în primul rând de limbă

Identitatea unui popor, determinată în primul rând de limbă

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Cultură
Un articol de: Silviu Dascălu - 03 Septembrie 2019

Nu există cultură fără să aibă o sursă esenţială - care este limba şi nu există un popor, o naţiune, care să nu aibă o limbă - a declarat sâmbătă, 31 august, cu prilejul Zilei Limbii Române, academicianul Eugen Simion, care a atras atenţia asupra faptului că „o parte din inteligenţa românească, mai ales o parte dintre scriitorii români, consideră că nu mai este astăzi rentabil să scrie în limba română”.

În opinia preşedintelui Secţiei de literatură şi filologie a Academiei Române, Eugen Simion, limba este foarte importantă, întrucât reprezintă primul semn al identităţii unei naţiuni şi al unei culturi.

„Nu există cultură fără să aibă o sursă esenţială care este limba şi nu există un popor, o naţiune, care să nu aibă o limbă. (....) Cred că putem spune astăzi, mai ales în condiţiile unui globalism destul de agresiv, dacă nu chiar foarte agresiv, că problema limbii este o problemă esenţială. Ceea ce determină de fapt identitatea unui popor este în primul rând limba, în al doilea rând solul - pământul, în al treilea rând istoria, tradiţiile spirituale. (...) Ce este mai curios şi mai îngrijorător este că o parte din inteligenţa românească, mai ales o parte dintre scriitorii români, consideră că nu mai este astăzi rentabil să scrie în limba română. (...) Datoria faţă de limba noastră este o datorie fundamentală nu numai ca intelectual, dar ca orice vorbitor, ca orice cetăţean al acestei ţări”, a susţinut Simion, citat de Agerpres.

Acesta a participat la dezbaterea „Zestrea noastră - limba română”, organizată de Ziua Limbii Române la Clubul Academicienilor din cadrul Academiei Române. „Academia Română ţine să serbeze alături de întregul popor român de o parte şi de cealaltă a Prutului această sărbătoare - aş aprecia ca perpetuă - a românilor - «Ziua Limbii Române». Această manifestare este organizată de Academia Română la iniţiativa colegului meu academician Bogdan Simionescu. Este nu numai un mare savant, este un patriot discret aşezat pe linia unei familii moldoveneşti care a dovedit dintotdeauna mult patriotism, tatăl academicianului Bogdan Simionescu, regretatul academician Cristofor Simionescu, este cel care în numele Academiei Române a făcut primele legături după 1990 cu ­Academia de la Chişinău”, a afirmat vicepreşedintele Academiei ­Române, Răzvan Theodorescu, la eveniment. Academicianul Bogdan Simionescu a precizat că limba română este vorbită de aproximativ 28 milioane de oameni, pentru 24 de milioane fiind şi limbă maternă. Potrivit acestuia, limba română este a cincea limbă ­romanică după spaniolă, por­tugheză, franceză şi italiană.

Citeşte mai multe despre:   Ziua limbii române  -   Eugen Simion