Meşteşugul şi interpretarea la cobza românească au fost înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, a anunţat recent Ministerul Culturii, decizia fiind luată de către Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial întrunit la New Delhi, India, în perioada 8-13 decembrie 2025, în cea de-a 20-a sa sesiune. Dosarul a fost coordonat de Ministerul Culturii din România, realizat în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
În cadrul aceleiaşi sesiuni, a fost inclusă în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO gastronomia italiană în ansamblul ei, care diferă de cea a Franţei, rivala culinară a Italiei, care a obţinut recunoaşterea UNESCO în 2010 pentru „le repas gastronomique a la française”, masa gastronomică compusă din patru feluri de mâncare. Aceste înscrieri au figurat printre cele peste 60 de dosare examinate de acest comitet al UNESCO şi care a recunoscut, de asemenea, cimpoiul bulgăresc şi tradiţia interpretării la cimpoi, festivalul indian al luminilor - Diwali, yodelul elvețian, cântecul păstorilor din Alpi etc. „Patrimoniul cultural imaterial este un simbol al angajamentului cultural, al diversităţii şi al vitalităţii”, a declarat Christoph Wulf, vicepreşedintele Comisiei Germane pentru UNESCO.
La Muzeul Național de Istorie a României va avea loc, în 26 februarie 2026, vernisajul expoziției „Tronuri domnești și regale”, care reunește șase tronuri aflate în patrimoniul muzeului, piese cu semnificație istorică, simbolică și artistică, asociate unor momente esențiale și unor personalități marcante din istoria României, potrivit unui comunicat al muzeului.
La Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași va putea fi vizitată, până în 9 martie 2026, expoziția de carte „Marin Sorescu: «Cu mâna streașină la inimă»”, manifestare prilejuită de împlinirea, în 29 februarie, a 90 de ani de la nașterea scriitorului. Sunt expuse volume de poezii, piese de teatru, romane, proză scurtă, publicistică, jurnale de călătorie, corespondenţă, precum și integrala operei soresciene, apărută sub auspiciile Academiei Române, între 2002-2007.
De Ziua internațională a poeziei, actrița Daniela Nane și pianistul Alexandru Burcă vor susține spectacolul „Pianul cu poeme” la Teatrul Bulandra - Sala „Liviu Ciulei” din București. „Pianul cu poeme
S-au împlinit zece ani de când Moara de hârtie din Comana a lansat un mărțișor aparte, lucrat din hârtie manuală cu inserții florale și cu urări în versuri, numit Cărțișor. Nămeții au troienit drumurile, dar sâmbătă, 21 februarie, echipa care bucură oamenii cu mărțișorul cultural a sărbătorit evenimentul cu prietenii - adulți și copii din comunitate care beneficiază de existența Cărțișorului.
Duminica izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză) Matei 6, 14-21 Dacă veţi ierta oamenilor greşalele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor
„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Aveți credință în Dumnezeu. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te și te aruncă în mare, și nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, va fi lui orice va zice. De aceea vă zic vouă: Toate câte cereți rugându-vă, să credeți că le-ați primit și le veți avea. Iar când stați să vă rugați, iertați orice aveți împotriva cuiva, ca și Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte greșelile voastre. Că de nu iertați voi, nici Tatăl vostru Cel din ceruri nu vă va ierta greșelile voastre. Cereți și vi se va da; căutați și veți afla; bateți și vi se va deschide. Că oricine cere ia, cel care caută află, iar celui care bate i se va deschide.”
Fraților, acum mântuirea este mai aproape de noi, decât atunci când am crezut. Noaptea e pe sfârșite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii. Să
Sfântul Ierarh Tarasie, Patriarhul Constantinopolului (†806) s-a născut din părinţii Gheorghe şi Eucratia în cetatea Sfântului Împărat Constantin cel Mare, capitala Imperiului Bizantin, Constantinopol. Tatăl
Arhimandrit Ioanichie Bălan, Patericul Românesc, Ediția a VI-a, Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011, pp. 543-544 „În toamna anului 1930 rasoforul Vasile (Ilie de la Mănăstirea Sihăstria - Neamț) păștea oile
În Balcani, bunicii reprezintă o instituţie în sine. Mai ales în România şi în Grecia. Desigur, părinţii sunt maxima autoritate în familie, dar ori de câte ori greşeam în faţa lor, iar bunicii sau măcar
Este nevoie de o viziune realistă, nuanțată, capabilă să dea sens unui efort extraordinar pe care viața de familie îl presupune astăzi și să motiveze unele schimbări în viața concretă. Nu este suficient
Anița Nandriș-Cudla a fost o țărancă simplă, a cărei viață a fost spulberată într-o clipă de vifornița sângerie a comunismului. A fost una din zecile de mii de români din Bucovina și Basarabia deportați
Pentru că Duminica Ortodoxiei, prima din Postul Mare, din acest an, 2026, este în imediata apropiere a sărbătorii Sfântului Ioan Casian (28 februarie), am găsit de cuviință să aduc în prim plan un aspect
La 1 martie 1837, în Humulești, la poalele Cetății Neamțului, a văzut lumina zilei Ion Creangă, scriitorul care, prin inegalabila sa operă, ne redeschide mereu lumea curată a copilăriei și frumusețea
