Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Educaţie și Cultură Cultură Nouă milioane de europeni lucrează în domeniul culturii

Nouă milioane de europeni lucrează în domeniul culturii

Un articol de: Silviu Dascălu - 19 Feb, 2019

1,6% dintre angajaţii români lucrau în sectorul culturii sau aveau o profesie legată de acest domeniu în 2017, comparativ cu o medie de 3,8% la nivelul Uniunii Europene, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Potrivit datelor existente, România aloca printre cele mai mici sume din buget pentru cultură dintre statele Uniunii Eurpene. Bugetul de anul acesta însă este mai mare cu 31% faţă de cel de anul trecut.

Aproximativ 9 milioane de cetăţeni ai UE lucrau în sectorul culturii sau aveau o profesie legată de acest domeniu în 2017, reprezentând 3,8% din numărul total al persoanelor angajate, arată informaţiile statistice Eurostat.

La nivelul UE, cele mai multe state avea între 3% şi 5% din angajaţi în sectorul culturii. Cel mai ridicat procent se înregistra în Estonia (5,5%), Suedia (4,8%), Malta, Slovenia, Finlanda şi Marea Britanie (toate cu 4,7%).

Conform statisticilor recente ale Eurostat, gospodăriile din Uniunea Europeană au alocat, în medie, 8,5% din cheltuielile totale de consum pentru recreaţie şi cultură în anul 2017, pe primele locuri fiind gospodăriile din Danemarca şi Suedia cu 11,5%, respectiv 11%, în timp ce, la polul opus se situau gospodăriile din Grecia şi România, care au alocat în acest sens 4,6%, respectiv 5,8%

La nivelul Uniunii Europene, în 2017, cheltuielile gospodăriilor pentru recreaţie şi cultură s-au ridicat la 710 miliarde de euro, echivalentul a 4,6% din PIB-ul Uniunii Europene, sau 1.400 euro pentru fiecare locuitor al UE.

Nu numai gospodăriile alocă puţine resurse culturii. Datele statistice arată că, la nivel naţional, România se numără printre ţările din Uniunea Europeană în care şi guvernele alocă cele mai mici sume pentru activităţi recreaţionale, culturale şi religioase, potrivit datelor comunicate de acelaşi birou de statistică al Comisiei Europene.

La nivelul Uniunii Europene, în 2016, aceste sume se ridicau la 1% din produsul intern brut, similar anului 2015. În ţările în care se foloseşte ca monedă euro, cifrele sunt uşor mai ridicate, de (1,1%), de asemenea similar lui 2015. Cifrele se referă la cheltuielile pentru sport şi activităţi recreative, biblioteci, muzee, teatre, servicii audiovizuale şi facilităţi pentru servicii religioase şi în folosul comunităţii.

În 2016, statele membre care au alocat cele mai mari sume pe astfel de activităţi - ca procent din produsul intern brut - au fost Ungaria (3,3%), Estonia (2,1%), Croaţia şi Danemarca (1,8%), în timp ce la coada clasamentului se situează Irlanda (0,5%), Marea Britanie, (0,6%) şi Grecia, Italia şi Portugalia (cu 0,8%).

România a alocat în 2016 pentru astfel de activităţi 0,9% din produsul intern brut.

La nivelul UE, mare parte din sumele alocate au revenit „serviciilor culturale” (0,4% din PIB în 2016), urmate de „servicii sportive şi recreaţionale” (0,3% din PIB din 2016), „servicii de publishing şi audiovizuale” (0,2% din PIB) şi „servicii religioase şi în folosul comunităţii” (0,1% din PIB).

Mai mulţi bani în 2019

Bugetul Ministerului Culturii (MCIN) pentru 2019, cu 31% mai mare decât în anul precedent: 970,4 milioane de lei alocați pentru Cultură anul acesta.

Printre priorităţile instituţiei, ministrul culturii, Valer Daniel Breaz, a amintit continuarea finanţării programelor şi proiectelor multianuale, precum programul de restaurare a monumentelor istorice, programul LIMES, proiecte finanţate din fonduri rambursabile, precum contractarea şi demararea investiţiilor la Muzeul Naţional „George Enescu” („Palatul Cantacuzino”), Biblioteca Franceză „Omnia” Craiova, Muzeul „Kalinderu”, Sala „Omnia” - Centrul Naţional al Dansului, dar şi din fonduri nerambursabile.

De asemenea, MCIN are printre priorităţi organizarea Festivalului Internaţional „George Enescu” şi pregătirea concursului cu acelaşi nume, sprijinirea proiectului „Timişoara - Capitală Culturală Europeană”, contractarea unui nou împrumut de la BDCE pentru cofinanţarea proiectului ce vizează consolidarea, restaurarea şi reamenajarea altor trei obiective majore de patrimoniu: Muzeul Naţional de Istorie a României; Teatrul Naţional „Lucian Blaga” şi Opera Naţională Română Cluj-Napoca.

Proiectul de buget pentru anul 2019 prevede o alocare pentru Ministerul Culturii de 970,447 milioane lei, în creştere cu 31,10% faţă de execuţia preliminată din anul anterior.