Exponatul lunii mai la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) este coiful de la Ciumești. „Obiect de patrimoniu, coiful este realizat din fier, este surmontat de o pasăre de pradă cu aripile larg deschise,
Portrete masculine de Tattarescu la Palatul Suțu
Iubitorii de artă pot admira expoziția „Gheorghe Tattarescu și portretul masculin în secolul al XIX-lea”, deschisă la Muzeul Municipiului București (MMB) - Palatul Suțu până la 19 iulie 2026. Astfel, muzeul readuce în atenție o serie de lucrări de artă ale pictorului Gheorghe Tattarescu (1820-1894), întemeietorul Şcolii Naţionale de Arte Frumoase.
Dacă în 2023 am admirat expoziția „Portretul feminin la Gheorghe Tattarescu”, curatoarea Rodica Ion ne propune de data aceasta o incursiune în portretele de bărbați realizate de acest maestru al artei românești: personaje importante din viața politică și socială a epocii, ierarhi, simpli monahi, anonimi, dar și chipuri sfinte. Impresionează atât măiestria cu care sunt realizate fizionomiile, cât și diversele detalii de vestimentație, postură și expresie.
Despre demersul expozițional au vorbit la vernisaj Elena Olariu, director adjunct al MMB, Angelica Iacob, șefa secției de artă a muzeului, și muzeografa Rodica Ion, curatoarea expoziției. Angelica Iacob a evidențiat contextul epocii în care a creat Tattarescu, secolul al XIX-lea, când portretul pe teritoriul românesc „era încă un gen artistic insuficient practicat. La noi, exista tradiția de a portretiza donatorii în biserici, de a-i reprezenta pe susținătorii artei și comanditari pe anumite obiecte religioase. Din această perspectivă, genul portretului a fost foarte bine primit și foarte excelent practicat de cei doi fondatori de școală, Gheorghe Tattarescu și Theodor Aman”.
Atunci când discutăm despre portret, mai ales în secolul al XIX-lea, ne gândim și la valoarea documentară pe care aceste portrete o au, la povestea pe care personajele ne-o dezvăluie. „Expozițiile cu lucrări de Tattarescu sunt eșantioane excepționale din patrimoniul Muzeului Municipiului București, în care încercăm să reliefăm întotdeauna aspecte foarte clare ale parcursului său artistic”, a arătat curatoarea Rodica Ion. De asemenea, a mai subliniat că aproape toate lucrările selectate au fost restaurate și sunt expuse pentru prima dată după 1990. „Activitatea lui Tattarescu a fost foarte vastă și sper ca, într-un viitor apropiat, să putem prezenta publicului mai multe lucrări de grafică ale sale din colecția muzeului nostru, care vor arăta marea versatilitate a artistului”, a mai spus curatoarea.
Sunt expuse și lucrări cu temă religioasă: Iisus, cei patru sfinţi evangheliști, alte chipuri de sfinți și scene religioase, redate atât prin pictură, în ulei pe pânză, cât și în grafică. „Acest aspect este ilustrat de o selecție de câteva copii în ulei după mari maeștri executate de Tattarescu în Italia, precum și de studii personale de portret compozițional religios în creion și cărbune”, a subliniat muzeografa Rodica Ion.
Dintre toate portretele expuse, se remarcă tabloul „Arhimandritul Rovin Târgşoreanu”, datat 1862, înfățișând un personaj pe care Gheorghe Tattarescu îl cunoștea din copilărie, arhimandritul fiind un apropiat al ocrotitorului său, Episcopul Chesarie. Cu această lucrare, pictorul a participat la expoziția internațională de la Viena și la expoziția din București, organizată de Societatea Amicii Belle Artelor, ambele în 1873.



.jpg)