Sărbătoarea cărţii la Sinaia, ediţia a patra

Luna septembrie a fost rezervată şi anul acesta, aşa cum se obişnuieşte, mai multor simpozioane şi manifestări legate de cercetarea cărţilor vechi şi punerea în lumină a noilor descoperiri, care îmbogăţesc istoria culturii şi spiritualităţii româneşti.

În perioada 20-23 septembrie a avut loc la Sinaia cea de-a patra ediţie a "Symposium International - Le livre. La Roumanie. LâEurope". Evenimentul s-a desfăşurat sub egida a trei mari instituţii: Biblioteca Metropolitană din Capitală, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române şi Universitatea din Bucureşti. Simpozionul s-a bucurat de prezenţa a 162 de persoane (cercetători), venite din întreaga lume, care au susţinut comunicări ştiinţifice într-una din cele patru secţiuni: "Histoire et civilisation du livre. Livres et bibliothèques de la noblesse, du Moyen Âge au XX-e siècle"; "La formation professionnelle des bibliothécaires et documentalistes, dans tous ses états" ; "Congrès International Védique" cu "Aspects diplomatiques, historiques, économiques et culturels des relations roumano-helvètes", "Européens et Levantins aux XVI-e - XX-e siècle: histoire, société et culture" şi "Relations militaires, commerciales et culturelles dans les Balkans, de lâépoque classique à la période byzantine". Conferenţiari de calibru

La secţiunea întâi, care a fost dedicată istoriei cărţii şi manuscriselor, în mod deosebit merită amintiţi conferenţiarii: Fréderic Barbier (director de studii "EPHE" la Paris) - "Les nobles comme passeurs culturels en Europe au XVIII-e siècle"; Ioana Costa (Universitatea din Bucureşti) - "Protecting the books: chains, curses"; Milan Grba (Londra) - "The British Museum Library and Romania: the beginnings of a Romanian collection"; Doina Hendre Biro (Alba Iulia) - "La Bibliothéque Batthyaneum fondée par le comte Ignace Batthyany, évêque de Transylvanie"; Jaques Hellemans (Université Libre de Bruxelles) "Belgique-Roumanie: les relations à travers lâimprimé au cours du XIX-e siècle"; Ştefan Lemny (Paris, Biblioteca Naţională a Franţei) - "Les bibliothèques de Dimitrie Cantemir"; arhim. Policarp Chiţulescu (Biblioteca Sf. Sinod) - "Nouveautés sur les bibliothèques médiévales roumaines"; Rodica Paléologue (Paris, Biblioteca Naţională a Franţei) - "Don du prince de Valachie au roi de France: le manuscrit des Sacra parallela de S. Jean Damascène du IX-e siècle"; Radimska Jitka (Universitatea Boemiei de Sud, Cehia) - "Bibliothèques de la noblesse: lâoeil vivant de son temps?"; Munevver Tekan (Istanbul) - "Looking at Libraries: Medieval to Multimedia; Private to Public"; Ileana Stănculescu (Bucureşti) - "Des Missels manuscrits de la bibliothèque dâun métropolite roumain (XVII-e siècle)"; Barbara Kellner-Heinkele (Universitatea Liberă din Berlin) - "Manuscripts from the Middle East in the Staatbibliothek zu Berlin, the former Royal Library" etc.

La cea de-a patra secţiune au susţinut referate consistente: Ioana Cândea Feodorov (Institutul de Studii Sud-Est Europene-Bucureşti), cu lucrările: "Notes sur les livres et lâimprimérie chey Paul dâAlep", "Voyage du Patriarche Macaire III dâAntioche aux Pays Roumains, en Ukraïne et Russie" şi "Connaissance de lâ humaniste Denis de Rougemont en Roumanie". De asemenea, au mai prezentat lucrări: pr. Mihai Spătărelu, Ioan Maria Oros (Oradea), prof. Mihai Alin Gherman (Alba Iulia), Florin Marinescu (Atena), Serghei Frantsuzov, Vera Tchentsova (Rusia) etc.

Cercetătorii au făcut cunoscute rezultatele investigaţiilor desfăşurate asupra colecţiilor de carte de patrimoniu, din ţara de reşedinţă, punând cartea în relaţie cu persoanele care le-au imprimat sau le-au deţinut. S-a adăugat comunicarea multor date inedite despre unii intelectuali români şi, în general, despre contribuţiile româneşti la îmbogăţirea patrimoniului unor celebre instituţii din lume, cum sunt British Library sau Biblioteca Naţională a Franţei.

Un eveniment de anvergură

Atmosfera de la simpozion a fost foarte destinsă, iar comunicarea s-a făcut în limbile franceză sau engleză, ceea ce a oferit posibilitatea stabilirii unor relaţii, în vederea unor viitoare colaborări între specialişti. Au fost prezentate şi studiile sesiunii de anul trecut, acum publicate în patru volume cu o bună condiţie grafică, sub egida editurii Biblioteca Bucureştilor.

Mentorul acestui eveniment a fost Florin Rotaru, directorul Bibliotecii Metropolitane din Bucureşti, însoţit de alţi colaboratori (unul dintre pilonii de rezistenţă fiind Ioana Cândea Feodorov, fiica regretatului academician Virgil Cândea, o apropiată a Bibliotecii sinodale).

Până acum, amploarea simpozionului nu a mai fost depăşită de alte evenimente dedicate istoriei şi civilizaţiei cărţii şi, în general, istoriei culturii. Într-un perfect spirit de emulaţie, anvergura simpozionului "Cartea. România. Europa" creşte de la an la an, ceea ce îl face apreciat din punct de vedere ştiinţific pe plan internaţional, unde se pot pune în lumină, cu această ocazie, eforturile de substanţă ale cercetătorilor români coroborate cu investigaţiile celor străini.