Noapte senină de toamnă. Cerul și-a înveșmântat trupul de catifea neagră în mantia-i de stele. Luna se joacă de-a v-ați ascunselea cu bumbii aurii, pitindu-se pe după un vârf de munte. Privesc cerul și mă bucur de frumusețea lui, gândindu-mă la minunatul nostru Creator, Căruia psalmistul i-a închinat cuvinte de laudă: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria” (Psalmul 18, 1). Din peștera Sfinților Misail și Daniil, gândul meu de mângâiere se îndreaptă către tine, surioara mea dragă, cu nume de dor.
Cei mai mulţi profesori s-au adaptat predării online
Experienţa didactică în spaţiul online a produs numeroase schimbări, iar şcoala va trebui să le valorifice pe cele pozitive, arată un studiu realizat de specialiști din patru universităţi româneşti, în colaborare cu Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie. „Lecţiile din această perioadă trebuie învăţate astfel încât şcoala de după pandemie să valorifice abilităţile, competenţele şi resursele digitale dezvoltate acum”, a declarat dr. Cătălin Glava, de la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca.
Deși cercetarea arată că motivaţia pentru cariera didactică a scăzut pentru 10% dintre profesori, totuși peste 50% și-au păstrat-o, iar circa 30% s-au declarat și mai dedicaţi profesiei în urma experienţei din perioada pandemiei, în ciuda nivelului crescut de stres psihic, social şi tehnic resimțit. Studiul remarcă și puterea mare de adaptare a celor mai multe cadre didactice.
„Doar 34% dintre cei chestionaţi afirmă că s-au limitat la platformele recomandate oficial, restul spunând că au apelat şi la alte platforme. Avem aici un bun nivel de motivaţie pentru un proces de învăţământ de calitate. Majoritatea cadrelor didactice au căutat, în această perioadă, să găsească cele mai bune modalităţi de lucru şi nu s-au mulţumit să urmeze doar deciziile de la centru. Este o perspectivă care este potenţată şi de un alt item: pentru mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi motivaţia pentru cariera didactică a rămas constantă în această perioadă, pentru 30,5% a crescut şi doar pentru 10 procente dintre cei întrebaţi în cercetare această motivaţie a scăzut”, subliniază prof. univ. dr. Ovidiu Pânişoară, de la Universitatea Bucureşti, citat într-un comunicat al UBB Cluj-Napoca. (C. Z.)