Împletitul pănuşilor de porumb, meşteşug tradiţional lângă Târgu Mureş

▲ La aproximativ 30 de kilometri de Târgu Mureş, pe drumul european E 60, locuitorii din satul Chendu au dezvoltat un adevărat meşteşug din împletitul pănuşilor de porumb, pe care îl transmit din generaţie în generaţie ▲

Meşteşugul este păstrat cu sfinţenie şi este perfecţionat, iar în prezent, aproape fiecare familie din satul Chendu, comuna Bălăuşeri, se îndeletniceşte cu acest gen de activitate, conform Agerpres. Întrucât standurile pănuşarilor din Chendu sunt situate chiar lângă E 60, aceştia şi-au diversificat oferta faţă de cumpărători şi au stabilit relaţii de afaceri cu olarii din Corund (Harghita), cu împletitorii de nuiele de salcie de la Petelea (Mureş) sau cu gospodinele din zona Odorheiului Secuiesc. Astfel, la standurile pănuşarilor din Chendu se găsesc de la tradiţionalele produse din pănuşi, obiecte din ceramică, mobilier din salcie, bluze de lână, cergi şi multe altele, precum şi obiecte de sezon, cum ar fi icoane, coşuleţe cu flori sau ornamente de Crăciun. Pe lângă obiectele din pănuşi de porumb, localnicii din Chendu comercializează şi o gamă largă de articole cusute sau ţesute de femeile din sat. Magdolna Szakacs, care este cadru didactic, a spus că obiceiul împletitului pănuşilor este foarte vechi, l-a învăţat de la mama ei, care l-a învăţat de la părinţi şi bunici, şi că această activitate o desfăşoară în timpul liber, conform Agerpres. „Confecţionăm cutii pentru suveniruri, coşuri pentru pâine, suporturi pentru linguri, pentru chibrituri, clopoţei, genţi de plajă, dar îmbrăcăm şi sticle în împletituri din pănuşi de porumb. Pentru împletiturile din pănuşi de porumb sunt folosite doar pănuşile de la mijlocul ştiuletelui. După ce acestea sunt recoltate, se albesc cu fum produs prin arderea sulfului, iar apoi sunt depozitate în saci. Înainte de a ne apuca de împletit, pănuşile de porumb sunt tăiate la capete şi apoi umezite în apă, pentru a se putea lucra mai uşor cu ele“, a arătat Magdolna Szakacs. Aceasta a precizat că, pentru produsele confecţionate, anual familia ei are nevoie de aproximativ 30-50 de saci de pănuşi, conform Agerpres. Alţi împletitori de pănuşi din Chendu spun că un clopoţel este împletit în aproape un sfert de oră, un coş de pâine în aproximativ o oră, iar un covor de perete sau o husă auto presupune două-trei zile. La Chendu, fiecare membru al familiei desfăşoară câte o activitate bine stabilită: femeile se ocupă de împletit, iar bărbaţii se ocupă de vânzarea produselor. Cel mai ieftin produs din pănuşi de porumb costă 1,5 lei, iar cel mai scump depăşeşte 100 de lei. Attila Gabor, un alt comerciant de obiecte din pănuşi, susţine că numai băştinaşii din Chendu se ocupă de pănuşi şi că familia care nu împleteşte şi nu comercializează astfel de produse sigur este venită din alte părţi. Meşteşugarii susţin că obiectele din pănuşi de la Chendu sunt deja recunoscute peste hotare şi că italienii preferă coşurile de pâine, cutiile pentru suveniruri, suporturile pentru linguri de lemn şi împletiturile pentru sticle, în timp ce ungurii se dau în vânt după florile din pănuşi.