Povestea singurei asociații acreditate UNESCO ca expert în cultura tradiţională

Meşterul popular Silvia Cozmîncă (83 de ani) a învăţat de la bunica sa să împletească, pe la 6 ani fiindu-i puse în braţe aţa şi andrelele. Născută la Podoleni (Neamţ), a devenit mai apoi ieşeancă: a urmat Facultatea de Chimie Industrială, iar după trei ani de stagiatură la fabrica Antibiotice Iaşi a format, în calitate de profesor, generaţii de elevi la un liceu de profil din Iaşi. În 2000 s-a pensionat şi, de atunci, se dedică în totalitate artei populare şi meşterilor pe care îi coordonează în cadrul Asociaţiei ART-Meşteşugurile Prutului, singurul ONG de promovare a tradiţiilor, acreditat UNESCO. De-a lungul anilor, a prezentat lumii, la târguri, frumuseţea tradițiilor noastre, pe care le-a transmis şi generaţiilor tinere, în cadrul atelierelor, taberelor de vară şi al altor proiecte dedicate copiilor.

Doamna Cozmîncă, aveţi formare de inginer chimist, aţi lucrat la Antibiotice Iaşi, după care aţi fost profesor la un liceu tehnologic „patronat“ de aceeaşi fabrică de medicamente. Cum v-aţi apropiat de meşteşugurile tradiţionale, respectiv împletituri din fibre vegetale (sfoară) prin tehnica nodurilor?

Am moştenit abilităţile de lucru de la mama și bunica. De fapt, bunica a fost cea care, pe la 6-7 ani, mi-a pus pentru prima dată ața şi andrelele în mână. Prin anul 1995, liceul unde eram profesor a fost inclus într-un proiect PHARE, care avea ca scop reorganizarea şi modernizarea învăţământului vocaţional din România. Trei cadre didactice, printre care m-am numărat şi eu, am fost selectate ca să fim parte a unui grup alcătuit din mai mulţi profesori din diferite zone ale ţării ce urma să fie instruit, în cadrul unor stagii de formare, în Irlanda, Germania şi Franţa. Ulterior, am devenit formatori în domeniul instruirii şi educaţiei elevilor din şcolile cu profil chimie industrială.

Aşadar, în Germania am văzut pentru prima dată lucrări împletite prin tehnica nodurilor, care m-au atras pe loc prin frumuseţea şi modul de elaborare a acestor „păretare”. Am achiziţionat o carte în limba germană despre modul de lucru şi mi-am zis că asta voi face după pensionare.

Şi asta aţi şi făcut...

Da. Am tradus cartea respectivă şi, în anul 2000, după ce m-am pensionat, am început să descifrez singură modalitatea de formare a nodurilor şi am executat câteva lucrări simple. După un an de exersare şi învăţare, m-am prezentat cu câteva lucrări la Muzeul Etnografic al Moldovei şi, acolo, domnul etnograf Victor Munteanu le-a examinat şi mi-a recomandat să mă axez pe ornamentica populară românească... Mi-a recomandat şi cărţi şi m-am documentat asiduu despre toate mesteşugurile tradiţionale. Ulterior am fost invitată la diferite târguri, evenimente sau tabere de creaţie pentru copii în aproape toate zonele etnografice din ţară.

Crezul meşterilor din Asociaţia ART-Meşteşugurile Prutului

Sunteţi preşedinta Asociaţiei ART-Meşteşugurile Prutului. Când şi cu ce scop a fost înfiinţată?

Asociația ART-Meşteşugurile Prutului este rezultatul implementării unui proiect transfrontalier derulat între anii 2003-2005 de Asociația Meșterilor Populari din Moldova, în care sunt membru fondator şi, la vremea respectivă, eram şi vicepreşedinte.

Proiectul s-a numit „ART - Afaceri prin Renaşterea Tradiţiilor” și am avut ca partener Uniunea Meșterilor Populari din Republica Moldova. Grupul-ţintă din proiect, format din 10 meşteri populari din România (printre care mă număram şi eu) şi 10 meşteri din Republica Moldova, a decis asocierea într-un ONG care să aibă ca scop „sprijinirea meşterilor şi creatorilor populari din România şi Republica Moldova, prin promovarea şi crearea oportunităţilor de valorificare a produselor proprii”.

Numele asociaţiei tot la finalul proiectului s-a fixat, în prima adunare generală, şi tot atunci am fost aleasă ca preşedinte şi au urmat celelalte etape de aprobări legale; pe 5 februarie 2008 a fost emis „actul de naştere” al asociației.

Misiunea noastră, încă de la începuturi, este promovarea meşteşugurilor populare tradiţionale din România şi Republica Moldova în vederea conservării particularităţilor româneşti în diversitatea europeană.

Câţi membri numără în prezent Asociaţia ART-Meşteşugurile Prutului?

Acum sunt 58 de membri din România şi Republica Moldova, dar şi unul din Bulgaria.

Ce avantaje are un membru al asociaţiei?

Conform Statutului, membrii au drepturi şi obligații, iar în raport cu organismele locale, regionale, naționale ş.a.m.d., aceştia au avantajul participării la evenimente (târguri, tabere etc.) în condiții materiale şi financiare stabilite printr-un contract de colaborare, reciproc avantajos comparativ cu modalitatea de a participa pe persoană fizică. Au, de asemenea, acces la o promovare organizată, gratuită, prin invitaţii adresate asociaţiei de a participa la festivaluri naţionale şi internaţionale.

Noi am avut şi avem mulţi participanţi la astfel de evenimente. Asta înseamnă că membrii noştri, prin modul de prezentare a lucrărilor de calitate, originale şi respectând toate canoanele meşteşugăreşti, au ridicat, la rândul lor, nivelul de profesionalism al asociației.

Prestigioasă recunoaștere din partea UNESCO

Sunteţi primul ONG de promovare a tra­dițiilor din România care a primit acreditare UNESCO la secţiunea „Cultură”, o recunoaştere care implică, fără îndoială, şi anumite avantaje, dar şi responsabilităţi...

Asociația ART-Meșteșugurile Prutului din Iași a primit acreditarea UNESCO în luna iunie 2024, la Paris, iar acest statut cu rol consultativ înseamnă că vom fi solicitaţi să ne oferim expertiza în ceea ce priveşte problemele culturii tradiţionale şi ale patrimoniului cultural imaterial.

În 2025 se va desfăşura la Barcelona, organizată de UNESCO și găzduită de Guvernul Spaniei, Conferința Mondială UNESCO privind Politicile Culturale și Dezvoltarea Durabilă - MONDIACULT, un forum ministerial în cadrul căruia 193 de state membre ale UNESCO colaborează pentru a stabili (și a se angaja) agenda globală pentru cultură. Noi am răspuns, deja, participării la întâlnirea online din decembrie. Acest lucru înseamnă că inspirăm încredere şi responsabilitate în faţa tuturor celor care doresc să colaboreze cu noi pe proiecte importante privind cultura, tradiția şi meşteşugurile tradiţionale.

Astfel de solicitări deja au început să apară, iar asta este în avantajul meşterilor din asociaţie. În rest, trebuie să ne menţinem, ca şi până acum, obiectivele şi acţiunile pentru care am fost acreditaţi cu o responsabilitate mai mare chiar față de păstrarea, promovarea şi transmiterea meşteşugurilor tradiţionale autentice.

Cum aţi trăit acel moment memorabil de la Paris, când ați primit acreditarea UNESCO?

Într-adevăr, zilele de 11-13 iunie 2024 petrecute la sediul UNESCO din Paris vor rămâne mereu în amintire ca zile pline de emoţii şi, mai ales, de mândrie naţională. Am avut un sentiment al datoriei împlinite, al unei realizări extraordinare. Vreau să precizez că această onorantă distincție, unică în România deocamdată, reprezintă un efort al unei echipe formată din meșterii populari din asociație - principalii actanți în conservarea, promovarea şi transmiterea către generația următoare a meșteșugurilor tradiționale din Moldova de pe ambele maluri ale Prutului - şi tânăra echipă de etnografi şi muzeografi de la Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național Modova Iași, care ne-a oferit de fiecare dată expertiză etnografică pentru autenticitatea lucrărilor prezentate în diferite târguri şi evenimente de profil. Acestora li se alătură instituţii, ONG-uri, şcoli, grădiniţe şi mass-media, care ne-au promovat cu profesionalism proiectele și evenimentele importante ale asociației noastre.

Mereu sunteţi prezentă la târguri, conduceţi această asociaţie cu rezultate remarcabile, aveţi o energie molipsitoare. Cum reuşiţi să vă menţineţi entuziasmul şi să fiţi atât de activă?

Când ai o pasiune, un crez şi un țel pe care încerci să le urmezi şi să le împlineşti, găseşti resorturile necesare să priveşti înainte indiferent de obstacole, de greutăţi, pentru că, în final, acestea te împlinesc pe tine ca individ.

Aşa am fost mereu, destul de activă şi implicată în lucruri în care cred cu toată fiinţa mea... şi cred că efortul meşterilor populari, care cu multă dragoste şi trudă se străduiesc să ţină la suprafaţă tradiţiile neamului românesc, merită toată consideraţia şi aprecierea oamenilor.