Liceenii intră în febra alegerii universităţii

În această perioadă, uni­versităţile din străinătate îşi prezintă, în cadrul târgurilor de toamnă, ofertele edu­ca­ţionale tinerilor care se arată interesaţi de perspectiva obţinerii unei diplome în afara ţării. Destinaţiile preferate sunt Marea Britanie, Danemarca şi Olanda.

Universităţi de top din Europa şi nu numai îşi trimit periodic reprezentanţi la târgurile educaţionale organizate în ţara noastră, precum RIUF (Iaşi, 6 octombrie, Timişoara, 9 octombrie) sau World Education Fair, organizat la sfârşitul lui septembrie în Capitală şi alte trei mari oraşe din ţară. Aceste manifestări au loc în special toamna şi prezintă oferta educaţională a instituţiilor de învăţământ superior pentru anul şcolar următor. Iar interesul elevilor români este în continuă creştere. Universităţile mizează în special pe programele de licenţă şi masterat în domenii cu aplicaţie la piaţa muncii (IT, inginerie, management, business, economie, marketing şi advertising), însă nu sunt neglijate nici domenii creative precum arta şi designul, jurnalismul, arhitectura, dar şi turismul şi medicina. 

Însă tinerii români nu sunt atraşi doar de diversitatea domeniilor pe care ar putea să le studieze, ci şi de perspectiva obţinerii unui loc de muncă în străinătate, mult mai bine plătit. Pentru atragerea tinerilor cu potenţial din ţara noastră, universităţile nu îşi prezintă doar programele de studiu, ci şi costurile vieţii de zi cu zi, programele extraşcolare care-i vor ajuta să se integreze, precum şi sursele de finanţare şi bursele disponibile. 

De exemplu, în ţări precum Danemarca sau Suedia, învăţământul superior este gratuit, iar elevii pot opta pentru o academie profesională sau o universitate de cercetare. Dacă academiile profesionale se bazează foarte mult pe colaborarea cu companiile în ideea oferirii unui program de studiu cât mai aplicativ, la universităţile de cercetare, programele sunt axate în special pe teorie. În afara faptului că, în aceste ţări, studenţii nu plătesc taxe de şcolarizare, învăţământul fiind gratuit la toate nivelurile, aceştia mai pot să şi muncească în regim part-time pe salarii minime de 800 de euro pe lună.

Alte state, unde învăţământul nu este gratuit la acest nivel, oferă burse pentru finanţarea studiilor internaţionale. De exemplu, în Marea Britanie există posibilitatea accesării unui împrumut guvernamental care acoperă în totalitate taxa de şcolarizare a studenţilor admişi la un program similar celui de licenţă de la noi. Pentru un astfel de împrumut pot aplica toţi studenţii provenind din Uniunea Europeană, el acordându-se în mod automat, fără selecţie. Împrumutul va fi rambursat după terminarea studiilor.

Referitor la perioada optimă de pregătire a aplicaţiilor pentru un program de studiu în străinătate, aceasta ar trebui să debuteze încă din clasa a IX-a, „atunci când elevul şi familia iau primele contacte cu ofertele educaţionale din străinătate şi cu condiţiile de eligibilitate”, acesta fiind sfatul Anei Maria Papp, manager al unei companii de consultanță educațională din România, care reprezintă peste 300 de instituții de învățământ superior.

Potrivit firmelor de consultanţă educaţională, la începutul lui 2015 studiau în străinătate aproximativ 45.000 de români, în comparaţie cu anul 2012, când erau la studii în străinătate aproximativ 26.000 de tineri români.

Elevii români care doresc să studieze în străinătate pot obţine informaţii complete şi detaliate de la Liga Studenţilor Români din Străinătate care, pe site-ul propriu, oferă informaţii nu doar cu privire la modul de şcolarizare sau de finanţare a studiilor, ci şi cu privire la documentele necesare şederii, asigurări medicale, recunoaşterea diplomelor.