Slăbănogul din Capernaum

Dumnezeu creează lumea și apoi o guvernează,
Iar când răul o lovește, vine și o re-creează.
El voiește ca în cosmos să fie doar armonie,
Iar mișcarea cea astrală, ca o Sfântă Liturghie.

Dacă Dumnezeu ne-arată că-i Liturgul Nepătruns,
Omul pământean slujește Liturghie, ca răspuns.
Dumnezeu, în marea-i milă, ne-a făcut co-liturgiști,
Să participăm cu toții la acte dumnezeiești.

După cum Scriptura spune: omul-viu a fost creat
Cu chip spre asemănare, înveșnicind acest DAT,
Având conștiință-n sine, rațiune-n libertate,
Dacă nu era ispita, putea fi fără de moarte.

Hristos ne redă virtutea de liturgi și teologi,
Însă, de urmăm păcatul, devenim iar slăbănogi;
Actul soteriologic este deci falsificat,
Producând degringoladă și-n universul creat.

Dacă omul se desparte de actul deificării,
Se desprinde ontologic de datu-asemănării.
Astfel, tot ce ființează din iubire creatoare
Își pierde scopul în sine, cel de metamorfozare.

S-a ajuns azi să se spună: „Nu există Dumnezeu!
Omul este doar un număr închircit în eul său.
Energie nu există, ci mișcare hazardantă!
Raiul este utopie și idee aberantă!”

Filosofia atee mai afirmă cu cinism
Că materia e moartă, formulă și formalism,
Lumea va fi risipită în acest haos teluric,
Totul va fi doar tăcere și sinistru întuneric.

Însă cei care urmează acestei gândiri simpliste
Sunt frustrați și fără nume, cu tendințe egoiste.
Nietzsche constată cu groază că Dumnezeu a murit
Și că lumea, lamentabil, va sfârși întru nimic.

Or, omul, când nu-nțelege că-i liturg și teolog,
Se găsește, într-o clipă, egoist și slăbănog.
Hristos a avut răbdare să ne-arate lămurit,
Vindecând pe slăbănogul, că Dumnezeu n-a murit.

După douăzeci de veacuri de la acea vindecare,
Hristos iarăși ne învață, convingând, pe fiecare,
Să ieșim din labirintul ateismului teluric,
Să intrăm, prin pocăință, în universul liturgic.

Liturghisitorul cosmic este Hristos-Arhiereu,
Iară co-liturghisitorii sunt fiii lui Dumnezeu.
Cel care are credință face un mare progres:
Prin credință simte harul ce exultă-n univers.

Nu lăsați ca să se-nfunde în voi porii lecturali
Și sorbiți înțelepciune prin pori intelectuali!
Mintea voastră să vă fie vie ageră mereu,
Cum sunt cerul și pământu-n dialog cu Dumnezeu!