Patrimoniul construit al Bucureştiului în atenţia Academiei Române

„Soarta Capitalei nu ne este indiferentă“, a spus preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, la dezbaterea „Problemele patrimoniului Bucureştilor la început de an şi guvernare“, manifestare organizată de Grupul Civic Bucureşti, cu sprijinul Academiei Române şi al Administraţiei Monumentelor din Primăria Capitalei, amintind că Academia Română a adoptat anul trecut o declaraţie în acest sens.

Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a spus la o dezbatere care a avut loc în Amfiteatrul Bibliotecii Academiei, că instituţiei pe care o conduce nu-i este indiferentă distrugerea patrimoniului construit al Bucureştiului.

Preşedintele Academiei a declarat că deşi Bucureştiul trece printr-o perioadă de dezvoltare firească, „acest lucru nu trebuie să se întâmple cu distrugerea patrimoniului construit“, ci cu plasarea construcţiilor noi în afara oraşului, aşa cum se petrece în alte capitale europene.

În opinia lui Ionel Haiduc, „trebuie să existe o punte între oamenii politici şi specialişti“, primii trebuind „să ia decizii bazate pe argumente, şi nu pe inspiraţie de moment, astfel încât patrimoniul cultural, arhitectural al Capitalei să nu fie sacrificat“.

„Există şi un interes economic, un interes turistic, banii trebuie câştigaţi inteligent“, a subliniat preşedintele Academiei Române, care a deplâns absenţa „oamenilor de decizie“ de la dezbatere.

Despre „rănile deschise ale Bucureştilor“, construcţia de lângă Biserica armenească, reeditată, la Catedrala „Sf. Iosif“, situaţia Palatului Ştirbei, „ecranat“, în viitor, de „un zigurat cu pereţi de sticlă“, statuia lui Mihai Viteazul de la Universitate, năpădită de vegetaţie spontană, stâlpi de curent electric şi alte construcţii, conacul Golescu, lipsa de spaţii verzi, proasta legislaţie - au prezentat comunicări arhitecţii Dan Ionescu şi Dorin Ştefan, Silvia Colfescu şi Dan Ghelase.

Dorin Ştefan a vorbit despre „dezvoltarea policentrică a Bucureştiului“, prin posibila amenajare a unei zone „destructurate“.

Academia Română a cerut, anul trecut, principalelor instituţii ale statului să pună capăt „desfigurării“ Capitalei prin ridicarea unor clădiri înalte în centrul oraşului şi în partea sa istorică.

Referindu-se la „cazul construcţiei înalte din preajma Bisericii armeneşti şi consecinţele sale, dar mai ales la problema deosebit de gravă a clădirii înalte în curs de construcţie în imediata apropiere a Catedralei „Sf. Iosif“, Academia Română a apreciat că aceste situaţii „impun autorităţilor înalte ale statului adoptarea unor măsuri grabnice de apărare şi salvare a unor monumente importante.

Referitor la dezvoltarea urbanistică a Capitalei, Academia Română a făcut deseori apeluri forurilor importante ale statului pentru respectarea legislaţiei privind patrimoniul şi pentru protejarea clădirilor istorice.