Bucuria copiilor în preajma marilor sărbători ortodoxe o văd cel mai bine profesorii de religie, care sunt de multe ori uimiți de creativitatea celor mici și, în același timp, pot să constate puritatea lor sufletească și emoția lor nealterată. Toate acestea transpar din desenele elevilor, din poezioarele lor sau din compunerile lor cu privire la viețile sfinților, la tradițiile religioase și cele populare de Crăciun și Anul Nou. În așteptarea Pruncului Sfânt care se naște în peștera din Betleem, elevii de la școlile gimnaziale „Geo Bogza” și nr. 7 din sectorul 1 al Capitalei, coordonați de profesorul lor de religie, Ionuț Tarău, și-au propus să ne bucure și pe noi cu ceea ce au desenat și au compus în preajma sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, a Nașterii Domnului și a Sfântului Vasile cel Mare.
Zilele Bibliotecii Naţionale a României
Între 9-11 decembrie are loc cea de-a XII-a ediţie a Zilelor Bibliotecii Naţionale a României. Cu această ocazie vor fi organizate mai multe manifestări, dintre care o parte sunt dedicate lui Constantin Noica. Simpozionul „Cuvânt împreună despre Constantin Noica“ îşi propune să încheie simbolic acest an dedicat marelui gânditor şi creator de şcoală, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea sa.
Printre manifestările care sunt organizate cu ocazia Zilelor Bibliotecii Naţionale se numără şi Seminarul „Patrimoniul naţional românesc în The European Library“ de astăzi, 9 decembrie, care marchează încheierea proiectului european TELplus. Acest proiect a avut ca scop creşterea accesibilităţii şi interoperabilităţii şi integrarea patrimoniului cultural românesc în portalul The European Library. Seminarul „Actualităţi în restaurarea cărţilor“ este organizat de Biblioteca Naţională, în calitatea sa de Centru Naţional Metodologic pe probleme de conservare şi patologie a documentelor. Sunt aşteptaţi să participe specialişti din principalele biblioteci publice şi specializate din Bucureşti şi din ţară, dar şi din arhive şi muzee precum Muzeul Literaturii Române. Evenimentul se va desfăşura mâine, 10 decembrie, la sediul Colecţiilor Speciale ale Bibliotecii Naţionale a României. Simpozionul „Cuvânt împreună despre Constantin Noica“, organizat pe 11 decembrie, la sediul central al Bibliotecii Naţionale, începând cu ora 10:00, este un eveniment care îşi propune să încheie simbolic acest an dedicat marelui gânditor şi creator de şcoală, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea sa. La masa rotundă cu tema „Modelul Noica sau cum să ne ferim de maladiile spiritului contemporan“ organizată cu acest prilej, vor participa o serie de personalităţi precum: Sorin Vieru, Sorin Lavric, Nicolae Noica, Constantin Vişinescu, Aurelia Mihailovici, Alex Ştefănescu, Sebastian Grama. Specialişti din Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară Carol I, Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu, dar şi de la Arhiva Naţională Radio şi Arhiva Naţională de Film vor susţine comunicări privind fondurile documentare Constantin Noica. Va fi vernisată expoziţia „Lâami lointain“ - Noica şi generaţia sa în colecţiile Bibliotecii Naţionale a României: piese de corespondenţă, manuscrise, cărţi cu dedicaţii, fotografii. În cadrul expoziţiei vor fi prezente şi câteva cărţi şi manuscrise aparţinând bibliofilului I. C. Rogojanu. Originile, la Colegiul „Sf. Sava“ Biblioteca Naţională a României a fost înfiinţată în 1955 sub titulatura Biblioteca Centrală de Stat, ca principală bibliotecă publică a ţării, o instituţie creată pe baze biblioteconomice moderne, având atribuţiile specifice unei biblioteci naţionale conform standardelor UNESCO. Potrivit unor istorici, Biblioteca Naţională a României îşi regăseşte originile într-una dintre cele mai vechi şi reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului „Sf. Sava“ din Bucureşti, care şi-a deschis colecţiile către publicul larg în 1838. După Unirea din 1859, Biblioteca Colegiului „Sf. Sava“ a obţinut statutul de bibliotecă naţională, primind alternativ denumirea de Bibliotecă Naţională şi Bibliotecă Centrală. În 1864, prin legea Reglementărilor publice, este numită Biblioteca Centrală a Statului, denumire şi statut păstrate până în anul 1901, când este desfiinţată, iar colecţiile ei transferate Bibliotecii Academiei Române, care primeşte statutul de bibliotecă naţională.