Biserica, spațiu de primire a slavei cerești

Biserica Ortodoxă Română a sărbătorit luni, 6 august, Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos. La Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

După citirea Evangheliei sărbătorii, Patriarhul României a rostit un cuvânt de învățătură. Textul pericopei biblice relatează că Mântuitorul Iisus Hristos a luat cu Sine pe Muntele Tabor pe trei dintre cei 12 ucenici, unde le-a împărtășit încă din lumea aceasta pământească vederea slavei dumnezeiești. „Muntele, ca formă de relief, arată legătura pământului cu cerul. De aceea psalmistul zice: «Ridicat-am ochii mei la munți, de unde va veni ajutorul meu» (Psalmul 120, 1). Ajutorul nu vine din munte, ci din cer, dar cerul e mai vizibil la vârful muntelui, înălțare a pământului spre cer care cheamă la înălțarea omului spre Dumnezeu Creatorul. De aceea, urcarea pe munte este însoțită de un ideal, de o dorință de a vedea mai bine lumea, împrejurimile, de a avea un orizont mai larg, dar și de a fi mai aproape de Dumnezeu”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Pe Muntele Taborului, a explicat Preafericirea Sa, strălucirea luminoasă a feței și a veș­mintelor Mântuitorului nu venea de la soare, ci „din interiorul Persoanei Lui dumnezeiești, fiind lumina dumnezeiască a lui Dumnezeu Fiul, care este comună cu lumina sau slava Tatălui și a Duhului Sfânt. Lumina se arăta prin materia Trupului Său, prin materia Feței Sale, prin materia hainelor Sale. Lumina aceasta, cum spun Sfinții Părinți, era o lumină necreată, nu era o lumină fizică, ci era slava Preasfintei Treimi din Împărăția cerurilor”, a arătat Preafericirea Sa.

Evanghelia mai relatează că, la Schimbarea la Față a Domnului, Moise și Ilie au fost prezenți și au vorbit cu Mântuitorul Iisus ­Hristos. Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel a explicat că amândoi sfinții profeți au dorit în timpul vieții lor să vadă fața lui Dumnezeu, dar ei doar au simțit prezența Lui, pentru că Fiul lui Dumnezeu încă nu luase chip de om. De asemenea, Mântuitorul a confirmat că va pătimi și va învia pentru a împlini Legea, reprezentată de Moise, și profeții, simbo­lizați de Ilie. De aceea, după glasul ­Tatălui ceresc, Moise și Ilie au ­dispărut, deoarece ei au recunoscut că Legea și prorocii au fost călăuze spre Hristos și că lucrarea lor a fost una temporară.

Un alt simbolism este reprezentat de dorința Apostolului ­Petru de a construi trei colibe. „Aceste colibe sunt trei spații de primire a slavei și a bucuriei, și a păcii cerești. Aceste trei colibe au fost tâlcuite mai târziu de către Sfinții Părinți ca fiind prefigurarea celor trei spații ale bisericii: altarul, naosul și pronaosul, cu alte cuvinte taina Bisericii lui Hristos, plină de slava dumnezeiască a harului iubirii Prea­sfintei Treimi”, a spus ­Patriarhul României.

Norul luminos care i-a umbrit înseamnă prezența Duhului Sfânt, dar și tronul de slavă al lui Dumnezeu, iar glasul Tatălui care s-a auzit din nor a confirmat că Iisus din Nazaret nu este un simplu om, ci Fiul lui Dumnezeu Cel veșnic, Care S-a făcut om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor. „Sinaxarul și, mai ales, slujba din Minei arată că slava de pe Tabor este slava Părintească arătată ucenicilor; slavă pe care Dumnezeu Tatăl o împărtășește firii umane a lui Iisus Hristos. De aceea, Sfântul Apostol Petru spune: «Am văzut slava Lui cu ochii noștri, căci El a primit de la Dumnezeu Tatăl cinste și slavă», adică slava Mântuitorului Iisus Hristos, ca Om, vine de la Dumnezeu Tatăl și ne arată că toți cei care vor asculta de Fiul și împlinesc poruncile Lui se vor bucura de slava părintească a Tatălui ceresc”, a explicat Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel.

Îndemn la schimbarea vieții

Patriarhul României a mai precizat că sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului nu a fost fixată de Biserică în Postul Sfintelor Paști, înainte de Săptămâna Sfintelor Pătimiri, ci în ziua a 6-a a ultimei luni a anului bisericesc, pentru că luna august se referă la realitățile cele din urmă ale istoriei, înainte de cea de-a doua venire a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Totodată, a fost fixată în ziua a 6-a, fiindcă în această zi a fost creat omul. „Sărbătoarea a fost rânduită de Biserică astfel ca să priveghem și să ne pregătim tot timpul anului pentru a dobândi bucuria și slava Împărăției cerești. Cu alte cuvinte, viața noastră are un sens: dobândirea bucuriei, a păcii din Împărăția cerurilor. […] Schimbarea la Față a Domnului ne cheamă să schimbăm viața noastră, gândurile, cuvintele, ­faptele noastre întunecate, ­păcătoase, cu gânduri, cuvinte și fapte luminoase, pline de iubire milostivă”, a îndemnat Prea­fericirea Sa.

Prin rugăciune, omul se maturizează duhovnicește

Așa cum este tradiția, în cadrul Sfintei Liturghii de ieri de la Catedrala Patriarhală a fost rostită rugăciunea de binecuvântare a strugurilor și fagurilor de miere.

„Această tradiție de binecuvântare a primelor roade ale pământului arată grija pe care Biserica o are pentru a răspunde cu mulțumire la darurile lui Dumnezeu. […] Când binecuvântăm fructele sau roadele pământului, aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru că trăim în creația Lui. Se binecuvântează strugurii pentru că în ei vedem cum lucrează lumina soarelui, în mod deosebit în strugurii albi. Când sunt acri strugurii, sunt opaci; când sunt bine copți, ei devin transparenți, dulci. Aceasta ne arată, și în cazul strugurelui, și al grâului, din care se fac vinul și pâinea pentru Sfânta Euha­ristie, binefacerea luminii soarelui, care duce la coacerea, la maturizarea roadelor. Aici avem un simbol cu valoare duhovnicească, și anume omul prin rugăciune se maturizează duhovni­cește, primind lumina lui Hristos, Soarele dreptății, nevăzută cu ochii trupești, dar simțită prin ochii duhovnicești”, a reliefat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.