Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri „Cele mai bune soluții le dau tinerii”

„Cele mai bune soluții le dau tinerii”

Galerie foto (7) Galerie foto (7) Știri
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 08 Septembrie 2016

În Sala „Conventus” a Palatului Patriarhiei s-a desfăşurat ieri, 7 septembrie 2016, ultima sesiune de comunicări a Congresului Internaţional de Teologie „Educaţia religioasă a tinerilor în contextul secularizării actuale”. Tema acesteia a fost „Perspective educaţionale privind formarea tinerilor pentru viaţă”.

Sesiunea a 8-a de comunicări, moderată de prof. dr. Constantin Cucoş, de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a fost deschisă de pr. conf. dr. Constantin Necula, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Acesta a vorbit despre „Dimensiunea religioasă a formării pentru viaţă. Tânărul român între reflecţia religiozităţii sociale şi adevărata credinţă”. În cadrul referatului, pr. conf. dr. Constantin Necula a prezentat şi rezultatele obţinute în urma sondajului realizat de Indicele Național al Serviciilor și Consumului Populației INSCOP Research la comanda Adevărul. „Generaţiile lipsite de cultura teologică primară, populară dacă este cazul să păstrăm termenii exacţi, mutate din spaţiul aproape sacru al satului spre spaţiul lipsit de axiologie al urbanului, au născut un fel de placă turnantă a actualului negativism social asupra valorilor creştine. Un soi de iluminism postcomunist, manipulat cu mare grijă şi întreţinut de confuziile specifice manipulării. Confuzarea populaţiei cu o serie de comparaţii forţate ce ne-au marcat viaţa socială încă este materie primă pentru proletcultiştii umanismului fără omenie. Câteva exemple? Confuzia între ora de religie şi ora de învăţământ politic/CSAP, acuza de spălare pe creier în cultură religioasă de către cei spălaţi pe creier în bazinul noilor ape tulburi, abuzul de echivalare a icoanei cu tabloul lui Ceauşescu din clase. Lor se adaugă şubrezenia pedagogică a demersului Bisericii în şcoală, incorecta gestionare a emoţiei instituţionale dinaintea marilor provocări politice ale vremii şi anchilozarea unui aparat apologetic de elită al Bisericii”, a precizat pr. conf. dr. Constantin Necula. În continuare, părintele profesor a subliniat faptul că avem obligația de a analiza atent evoluția sensibilității religioase în contextul social și cultural actual. „Dacă vorbim despre un context multietnic și plurireligios activ, suntem chemați să identificăm principiile unei pedagogii a credinței: relația inovație - tradiție, instituțional - comunitar, informal - formal, autonomie - autoritate sau studiu - experiență. Tinerii au nevoie de o elementară posibilitate de dialog, refuzând transformarea lor în mobila locașului, provocând, deseori, dureri incredibile în plan instituțional. Pentru cercetătorul ortodox, cele mai bune soluții le dau tinerii”, a mai spus pr. conf. dr. Constantin Necula.

„Criza adolescenței și rolul ei în maturizarea spirituală a tânărului” a fost titlul referatului susţinut de prof. dr. Cristina Benga, de la Colegiul German Göethe din Bucureşti. „Criza vine oricum. Nu ea este periculoasă, ci modalitatea gestionării ei. Cei care sunt deja mari, adulții, părinții sau profesorii ar trebui să reacționeze cu pace și cu bucurie, cu credință și iubire. Să primească liniștiți această perioadă unică din viața lor și a copiilor pe care i-au educat cu atâta dragoste. Este mai important pentru viitorul adolescentului să descoperim mai degrabă ce este în sufletul său, care este dezechilibrul care-l marchează, decât să ne transformăm în polițiști care doresc, cu orice preț, să ucidă ceea ce-l deranjează și ceea ce nu înțeleg. Să ne retragem discret și să-L lăsăm pe Dumnezeu să-l protejeze și să-i ofere înțelepciunea de care are nevoie pentru a se maturiza. Adolescența este și va rămâne perioada marilor provocări”, a subliniat prof. dr. Cristina Benga.

La final, conf. univ. dr. Vasile Timiş, inspector general de religie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, a prezentat comunicarea cu titlul „Educaţia şi discursul religios în Europa secolului al 21-lea. Determinări identitare, misionare şi cognitiv-comportamentale”. „Atunci când vorbim de educaţia religioasă în spaţiul românesc, noi folosim o sintagmă cunoscută dumneavoastră: «Şcoala a început în tinda Bisericii». Nu cred că greşesc dacă voi completa şi voi spune că nu trebuie să ne fie ruşine să afirmăm că Biserica a fost şi rămâne mai departe un altar al şcolii. Mai mult decât atât, dacă ne gândim la structurile programelor şcolare şi mai ales la cele socioumane până în anul 1948, vom vedea că ele erau gândite şi în funcţie de tipul de spiritualitate, de gândire, de vieţuire religioasă. Luaţi un manual din perioada interbelică şi veţi vedea că Abecedarele începeau aşa: «Doamne, Doamne, ceresc Tată, noi pe Tine Te rugăm, lumineaz-a noastră minte, lucruri bune să-nvăţăm». După anul 1948, Abecedarele începeau cu «Căţeluş cu părul creţ, fură raţa din coteţ». Şi de acolo, foarte multe lucruri care ţin de manipulare şi de o spălare a creierului la copii”, a subliniat conf. univ. dr. Vasile Timiş.