„Ortodoxia oferă înţelesul real al sacrificiului”

Astăzi, 22 octombrie 2016, are loc procesiunea "Calea Sfinţilor". La Sfânta Cruce brâncovenească din piatră de la baza Colinei Patriarhiei, va avea loc întâmpinarea moaştelor Sfântului Arhidiacon Ştefan, aduse la Bucureşti de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Gavriil, Mitropolit de Nea Ionia şi Filadelfia. Înaltpreasfinția Sa ne vorbește în interviul ce urmează despre mărturisirea lui Hristos în zilele noastre și importanța manifestării dragostei jertfelnice.

Înaltpreasfinția Voastră, veniți în România purtând cinstitele moaște ale Sfântului Arhidiacon Ștefan spre închinarea credin­cioșilor la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucu­reștilor. Exemplul Sfântului Arhidiacon Ștefan a fost urmat, de-a lungul acestor două milenii, de milioane de mărturisitori pentru credința ortodoxă, unii pomeniți ca sfinți, alții știuți doar de Dumnezeu. Considerați că perioada martirilor s-a încheiat sau mai există, chiar în zilele noastre, oameni care își pierd viața datorită cre­dinței?

Sfântul Ştefan, Întâiul dintre martiri, a fost cu siguranţă cel mai bun exemplu, cel mai bun mod de a deschide perioada fără de sfârşit a mărturisirii. De timpul Sfântului Ştefan ne leagă un lanţ întreg de bărbaţi şi femei care L-au mărturisit pe Iisus Hristos de-a lungul veacurilor. Acest lanţ va continua până la sfârşitul istoriei, pentru că Ortodoxia oferă întotdeauna înţelesul real al sacrificiului. Mulţi duşmani ai credinţei, mulţi duşmani ai demnităţii umane persistă în judecarea Bisericii Ortodoxe şi multe locuri de pe planetă sunt încă neprietenoase pentru libertatea religioasă. Astfel că martiriul rămâne în centrul atenţiei vieţii bisericeşti. În toate vremurile vor fi martiri creştini care vor fi gata să-şi verse sângele pentru Hristos. Vedem aceasta şi în secolul nostru, când oamenii din diferite părţi ale mapamondului, chiar dacă nu sunt torturaţi, totuşi mărturisesc în spirit şi în conştiinţă. Cu toţii trebuie să mărturisim că ne-am format un fel egoist de vieţuire. Oricine decide să-I slujească lui Hristos trebuie să se opună acestui mod egoist de a trăi. Astfel putem găsi mărturisitorii moderni, mărturisitorii credinţei într-o lume lipsită de valori.

Veniți din Grecia, țară de tranzit pentru victimele care fug din calea unui răz-boi - care nu este al lor, în căutarea unei vieți mai bune. Din păcate, mulți nu supraviețuiesc acestui drum și ați numit, într-o împrejurare, Marea Egee drept „cimitir acvatic”. Cum putem actualiza conceptul grecesc de „filoxenie” în acest context?

Grecia de astăzi a devenit drum de fugă pentru mulţi oameni persecutaţi, creştini şi necreştini, care au fost forţaţi să-şi abandoneze casele şi bunurile dobândite. Încă din cele mai vechi timpuri, Grecia a fost un ţinut al ospitalităţii. Astăzi, grecii fac tot ce pot pentru a accentua înţelesul şi dinamismul termenului de ospitalitate. În ciuda crizei economice severe, Grecia rămâne o ţară a bunătăţii şi ospitalităţii. Toate structurile noastre sociale reprezintă astăzi o nouă provocare, care este, de fapt, provocare pentru menţinerea demnităţii umane. Organizaţii, spitale, şcoli, sute de voluntari sau oameni obişnuiţi sunt concentraţi să ofere ajutor practic şi autentic. Mai ales Biserica Ortodoxă Greacă este cea care continuă să dea mărturie despre întrajutorare şi dragoste jertfelnică prin oferirea de ajutoare financiare, de mese zilnice, de ajutoare medicale, de haine, de rechizite şcolare pentru copii şi clădiri pentru cazare. Chiar şi cele mai mici capele au donat în primele luni când primii refugiaţi au ajuns în insulele noastre. Cu toţii încercăm zilnic să redăm zâmbetul şi speranţa acestor oameni care suferă foarte mult. Şi cred că asta trebuie să facem: să-i ajutăm pe toţi cei care au nevoie de ajutorul nostru. Aceasta este filoxenia: manifestarea dragostei jertfelnice.

Patriarhia Română a dedicat anul 2016 drept „An omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox”. Ce ne puteți spune despre lucrarea pastorală cu tinerii în Biserica Ortodoxă a Greciei?

După cum am spus mai sus, Grecia are multe probleme financiare. Efectul vizibil al acestei situaţii este minimalizarea activităţilor sociale, culturale şi educaţionale la noi în ţară. Cu toate acestea, tinerii reprezintă ţinta planurilor pastorale ale Bisericii Ortodoxe din Grecia. Credem că tinerii sunt viitorul Bisericii, continuatorii credinţei noastre, garanţia speranţelor şi visurilor noastre într-un viitor mai bun şi mai spiritual. Abordând situaţia din ziua de astăzi, din cauza problemelor economice, noi depunem eforturi mari în ceea ce priveşte restructurarea modului de a preda religia în şcoli şi catehizarea în secolul 21. Biserica Ortodoxă Greacă aduce la zi în mod constant modalităţile şi procedurile de predare a cunoştinţelor despre Biserică şi Religie şi încearcă să găsească noi metode de comunicare cu tinerii prin utilizarea tehnologiei şi a internetului. Este foarte îmbucurător că avem mulţi preoţi tineri care ajută la această lucrare cu tinerii. Toate activităţile noastre pastorale au în vedere implicarea tinerilor în viaţa sacramentală a Bisericii. Instruim preoţii şi pe cateheţii noştri şi dezvoltăm voluntariatul printre tineri. Sperăm că vom recupera tot mai multe căi de apropiere de tineri.

Ați vizitat țara noastră îna­inte de hirotonia întru arhiereu. Vă rugăm să ne împărtășiți câteva amintiri despre România și să adresați un cuvânt de binecuvântare poporului român binecredincios.

În urmă cu 9 ani am avut ocazia să vizitez frumoasa Românie ca membru al unei delegaţii teologice, la un congres în Iaşi. Am foarte multe amintiri frumoase din timpul primei mele vizite. Am fost impresionat atât de nivelul spiritual al creştinilor ortodocşi din România, de ataşamentul lor faţă de Biserică, de cinstirea pe care o au pentru sfinţi şi pentru sfintele moaşte, cât şi de participarea lor masivă la slujbele bisericeşti. Trebuie să menţionez frumuseţea mediului înconjurător şi nobleţea poporului român, precum şi dezvoltarea deosebită pe care a avut-o ţara în ultimii ani. Transmit binecuvântarea mea şi urări de sănătate, tărie şi ajutor de la Dumnezeu întregului popor român. Vă rog să acceptaţi umilul meu sfat de a rămâne în Biserică, pentru că este singurul loc unde putem găsi viaţa paşnică şi reală, unde putem găsi mântuirea. Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi părtăşia Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi! (Interviu realizat cu sprijinul Sectorului Relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bisericeşti externe al Patriarhiei Române. Traducere în româneşte de Pr. Eugeniu Rogoti)