De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Profesorul de religie, mărturisitor al Împărăţiei cerurilor
La fel ca în anii anteriori, la începutul anului şcolar, inspectori şi profesori de religie de la unităţile de învăţământ din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor au participat la o nouă întrunire. Anul acesta, întâlnirea a avut loc marţi, 12 septembrie, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei şi a fost prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a adresat şi mesajul intitulat „Ora de religie - lumină pentru o viaţă binecuvântată”.
La nivelul întregii ţări sunt aproape 6.500 de profesori de religie care îşi desfăşoară activitatea didactică pentru aproape 3 milioane de elevi participanți la ora de religie. Dat fiind rolul lor în educaţia religioasă a copiilor şi a tinerilor, periodic se organizează la început de an şcolar consfătuiri ale profesorilor de religie, având diferite tematici, precum legislaţia în vigoare sau parteneriate între Biserică şi Şcoală privind cunoaşterea şi implementarea unor programe comune cu rol educaţional.
Prima sesiune a întrunirii profesorilor de religie a fost prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a deschis evenimentul prin citirea mesajului intitulat „Ora de religie - lumină pentru o viaţă binecuvântată”.
Un alt mesaj a fost adresat din partea ministrului educaţiei naţionale, Liviu Marian Pop, care a fost citit de domnul consilier Romeo Moşoiu. „Ora de religie constituie o oportunitate pentru şcoală de a exprima în fapt educaţia spirituală şi morală necesară în formarea personalităţii elevilor şi formarea lor ca cetăţeni în societatea actuală.
Dezvoltarea socio-afectivă şi moral-spirituală a elevilor este o temă educaţională de mare interes, de la modul în care sunt formulate obiectivele educaţionale până la aspectele de conţinut. Modalitatea cea mai eficientă de a face ora de religie parte din educaţia tinerilor este modul în care dumneavoastră o predaţi, modul în care interacţionaţi cu elevii, modul în care îi sprijiniţi în înţelegerea temelor şi conţinuturilor specifice acestei discipline, dar mai ales prin felul în care îi veţi încuraja să pună în practică, prin comportamentul lor în viaţa de zi cu zi, cele învăţate în cadrul orelor pe care le susţineţi”, se preciza în mesajul ministrului educaţiei naţionale.
Societatea românească, ca și cea europeană, trece printr-o schimbare de mentalitate faţă de educaţia religioasă, astfel activitatea profesorilor de religie este una care implică tot mai multe şi variate aspecte. Acest fapt a fost evidenţiat de conf. dr. Vasile Timiş, inspector şcolar general pentru disciplina religie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, care a susţinut prezentarea „Educaţia religioasă în România şi Uniunea Europeană la începutul secolului XXI. Provocări misionare, identitare şi cognitiv-comportamentale”. La nivelul ţării noastre sunt aproape 6.500 de profesori de religie şi aproape 3 milioane de elevi care participă la ora de religie. Rolul acestor profesori este unul important, iar misiunea lor este tot mai delicată, date fiind schimbările de paradigmă la nivel european faţă de fundamentul creştin al civilizaţiei europene, a mai precizat conf. dr. Vasile Timiş. De asemenea, inspectorul şcolar general pentru disciplina religie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale a readus în atenţie unul dintre gândurile filosofului creştin Vasile Băncilă, care avertiza încă de acum 50 de ani că putem asista la o formă de întoarcere a civilizaţiei împotriva propriei culturi, dar şi al altor scriitori cu privire la faptul că omul aleargă mai mult după faimă decât după responsabilizarea conştiinţei, mai mult după cele materiale - homo oeconomicus, dar care nu găseşte soluţii la problemele lui. „De aceea, cred că educaţia religioasă completează acest tip de gândire al homo oeconomicus, propunând lumii un #om euharistic$, un om care ştie să mulţumească şi, mulţumind, să-şi găsească liniştea. Activitatea profesorilor de religie nu este una chiar simplă, dar ne gândim la felul în care fiecare vorbă a dascălului de religie amprentează personalitatea şi caracterul tânărului şi al elevului de astăzi, precum şi al credinciosului responsabil de mâine din Biserică. […] Este nevoie nu de avocaţi ai Tatălui Ceresc, ci de mărturisitori şi aşa îi văd pe profesorii de religie, mereu dispuşi să îndure şi unele provocări. Munca lor, aşa cum spunea Comenius, are relevanţă pe două paliere, în forma crucii: facem educaţie religioasă pentru ca tânărul să se întoarcă în societate mai responsabil şi eficient, dar şi să crească frumos pe pământ ca să câştige Împărăţia cerurilor”, a explicat inspectorul şcolar general Vasile Timiş.
La finalul referatului, conf. dr. Vasile Timiş a mulţumit profesorilor de religie pentru activitatea lor în faţa provocărilor cognitiv-comportamentale la care trebuie să găsească soluţii, precum și în suplinirea lipsei relaţionării părinţilor cu copiii. „La nivel de Europa, în urmă cu 50-60 de ani părinţii rezervau relaţionării cu copiii în medie între 60 şi 80 de minute; astăzi nu mai mult de 6-8 minute. Cercetările arată că în România nu sunt mai mult de 15 minute. Această lipsă de relaţionare eu o văd mult preluată pe umerii dascălilor de religie şi le mulţumesc. Spun lucrul acesta având peste 3.000 de ore de inspecţii de religie în toate judeţele ţării la mai multe discipline şi vă felicit pentru că sunteţi apreciaţi, că ne învăţaţi cum să gândim şi efectiv să gândim responsabil”, a mai precizat inspectorul şcolar general Vasile Timiş.
Sesiunea a continuat cu referatul „Formarea continuă a profesorilor de religie - realităţi şi perspective”, susţinut de pr. prof. dr. Gheorghe Dogaru, inspector şcolar de specialitate la disciplina religie în cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB). Au fost prezentate principalele modalităţi de realizare a formării continue, precum programele şi activităţile de perfecţionare a pregătirii ştiinţifice şi psihopedagogice şi didactice; programele de formare în domeniul conducerii, îndrumării şi evaluării învăţământului; cursuri de pregătire şi susţinere a examenelor de obţinere a gradelor didactice; programele de conversie profesională, studii corespunzătoare unei specializări în domeniul licenţei. „Şcoala are un rol important ca fundaţie pentru viitor, ca factor principal responsabil cu dezvoltarea competenţelor profesionale. În consecinţă, perfecţionarea continuă a cadrelor didactice devine o investiţie superioară în creşterea calităţii muncii şi a vieţii. […] Formarea continuă a cadrelor didactice are un real impact asupra sistemului educaţional şi favorizează relaţionarea acesteia cu factorii sociali, economici, comunicaţionali, creşterea expertizei pregătirii profesionale, instalarea profesionalismului în domeniu”, a subliniat pr. prof. dr. Gheorghe Dogaru.
Prima sesiune s-a încheiat cu prezentarea tehnică a actualizărilor privind programele analitice şi materialele didactice la disciplina religie, prezentate de pr. Mihail Spătaru, inspector şcolar de specialitate la disciplina religie în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova, respectiv a informaţiilor cu privire la mişcarea personalului didactic din perspectiva legislaţiei actuale, cu aplecare asupra categoriilor de personal didactic angajate în sistemul de învăţământ preuniversitar şi a modului în care ele să ocupe catedrele sau posturile şi orele vacante, prezentate de domnul Vasile Bogus, inspector şcolar de specialitate la disciplina religie în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Ilfov.
Consfătuirea profesorilor de religie a continuat cu sesiunea a doua de lucru, care a fost prezidată de PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Au fost prezentate comunicări de natură organizatorică din inspectoratele municipiului Bucureşti şi judeţele Ilfov şi Prahova. La întrunire au mai fost prezenţi prof. Florentina Costea, inspector şcolar general al judeţului Ilfov, şi Ionel-Florian Lixandru, inspector şcolar general al municipiului Bucureşti.