Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Seminar pe tema Sinodului din Creta
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, a Universităţii din Bucureşti, a organizat joi, 15 iunie, în Amfiteatrul „I. G. Coman”, seminarul cu tema „Receptarea hotărârilor Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, Creta, 2016”. Evenimentul a fost prezidat de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, şi a reunit preoţi profesori, teologi şi studenţi.
Seminarul cu tema „Receptarea hotărârilor Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, Creta, 2016” a fost deschis de moderatorul primei sesiuni de comunicări, pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, care a subliniat importanţa şi necesitatea dezbaterii unei asemenea teme. În deschiderea primei sesiuni, a fost citit mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Un pas important în practica sinodalităţii ortodoxe universale. Semnificaţia liturgică, pastorală şi misionară a Sinodului din Creta”. Mesajul a fost citit de pr. Michael Tiţa, consilier patriarhal coordonator, de la Sectorul relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bisericeşti externe.
Despre pregătirea, desfăşurarea şi hotărârile Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe a vorbit pr. prof. dr. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific, care a prezentat succint contextul şi procesul îndelungat în care s-au desfăşurat lucrările pregătitoare pentru întrunirea tuturor Bisericilor Ortodoxe. „Suntem în procesul de receptare a hotărârilor Sfântului şi Marelui Sinod, care au fost fie discutate, fie s-a luat act de ele şi de Sfintele Sinoade ale celor patru Biserici Ortodoxe care nu au fost prezente (n.r.: Biserica Ortodoxă a Antiohiei, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Bulgară şi Biserica Ortodoxă a Georgiei). Şi cele patru Biserici în mod diferit au găsit unele formulări care ar trebui corectate, îmbunătăţite, dar nici una dintre aceste patru Biserici nu a considerat că desfăşurarea Sfântului şi Marelui Sinod, ca şi hotărârile luate, este motiv de dezbinare în Biserică. În mod concret, chiar Biserica Bulgară, şi fiecare dintre celelalte Biserici, a continuat în mod firesc comuniunea cu Bisericile participante la Sinod. Mai mult, ca un amănunt, a avut loc în Italia, în a doua jumătate a anului trecut, o întrunire a Comisiei de dialog dintre Bisericile Ortodoxe şi Biserica Romano-Catolică, iar Biserica Georgiei, care nu a fost la Sinod, a fost prezentă la întrunirea respectivă. Dacă pentru Bisericile Ortodoxe care nu au fost prezente Sfântul şi Marele Sinod şi hotărârile lui nu reprezintă motiv de dezbinare, ci aceste texte urmează să fie discutate, cu atât mai mult Sinodul nu poate fi un motiv de sminteală şi de dezbinare pentru alţi ierarhi, clerici sau credincioşi din alte Biserici, pentru că Sinodul acesta nu a trădat cu nimic învăţătura Bisericii noastre. Dimpotrivă, a evidenţiat-o într-o formulare pastoral-misionară pentru necesităţile de astăzi ale Bisericii Ortodoxe”, a precizat pr. prof. dr. Viorel Ioniţă.
În continuare, conf. dr. Adrian Lemeni a explicat semnificaţiile Enciclicii Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, un document care, alături de Mesajul Sfântului şi Marelui Sinod, se diferenţiază de documentele Sfântului şi Marelui Sinod, care se concentrează pe câte o temă anume. Enciclica reprezintă o sinteză cuprinzătoare a temelor abordate în documentele Sinodului, dar şi anumite provocări specifice ale lumii contemporane care necesită un răspuns din partea Bisericii. În cadrul comunicării, conf. dr. Adrian Lemeni a subliniat mai multe aspecte care reies din trei din cele şapte capitole ale Enciclicii, şi anume „Educaţia în Hristos”, „Biserica în faţa provocărilor contemporane” şi „Biserica în faţa globalizării, a fenomenelor extreme de violenţă şi migraţie”. Astfel, Sinodul atrage atenţia asupra sistemului educaţional secularizat şi individualist, secularizării, utilizării necontrolate a biotehnologiei, omogenizării nivelatoare şi impersonale promovate de globalizare, ideologiei drepturilor omului, chiar şi a fundamentalismului, ca „expresie a unei religiozităţi morbide”, care atentează la diluarea relaţiilor personale şi a trăirii comuniunii în plan intrapersonal şi interpersonal. „Se precizează în document că e nevoie de mare atenţie atunci când vorbim de aceste realizări ale tehnologiei de astăzi pentru a nu se ajunge la manipularea libertăţii omului. În condiţiile în care un sistem se dezvoltă din ce în ce mai mult şi omul este redus la o secvenţă care este integrată la un sistem din ce în ce mai impersonal, omul devine, spunea un autor contemporan, «omul reticular», omul prins într-o reţea. În condiţiile în care comunităţile sunt transformate în reţele, iar omul este feliat în diferite secvenţe şi fiecare sistem ia secvenţa care îi convine, este esenţial să recuperăm această perspectivă care este menţionată şi în document şi care vizează identitatea profundă şi demnitatea omului”, a precizat conf. dr. Adrian Lemeni.
Prima sesiune a continuat cu prezentarea şi explicarea diferitelor aspecte ale documentelor Sfântului şi Marelui Sinod. Astfel, diac. lect. dr. Ionuţ Mavrichi a vorbit despre „Misiunea Bisericii în lumea contemporană”, iar pr. conf. dr. Patriciu Vlaicu despre „Diaspora ortodoxă”. Următoarele patru documente, aprobate de Sfântul şi Marele Sinod întrunit în perioada 16-26 iunie 2016 în Creta, au fost explicate în cadrul celei de-a doua sesiuni de lucru, moderată de pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu. Documentul „Autonomia şi modul ei de proclamare” a fost prezentat de diac. lect. dr. George Grigoriţă; „Sfânta Taină a Cununiei şi impedimentele la aceasta” de pr. prof. dr. Daniel Benga; iar „Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine” de pr. prof. dr. Viorel Ioniţă. Fiecare sesiune de lucru a fost urmată de dezbateri.
La finalul evenimentului, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul a evidenţiat necesitatea organizării unor astfel de întâlniri în care sunt explicate diferite teme teologice.
„Sper ca astfel de evenimente să aducă un plus de lămurire pentru cei care mai caută răspunsuri, însă toţi trebuie să fim conştienţi că, fără nici o excepţie, sinodalii s-au dus acolo cu povara aceasta a responsabilităţii pentru mântuirea păstoriţilor încredinţaţi, că toate lucrările s-au desfăşurat sub această sfântă responsabilitate spirituală excepţională şi pentru că nici Sinodul nu a căutat aşa ceva, nimeni nu a făcut nici un fel de concesie curentelor moderne. Sfântul şi Marele Sinod rămâne un Sinod pastoral pentru că a dat răspunsuri la aceste provocări, mai ales din lumea diasporei, problema postului şi a căsătoriei mixte”, a spus PS Părinte Varlaam Ploieşteanul.