Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Simpozion internațional la Craiova pentru Brâncuși
Marele sculptor Constantin Brâncuşi a fost omagiat joi, 18 februarie, la Craiova, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la naşterea sa. Facultatea de Teologie din Cetatea Băniei împreună cu Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” au organizat Simpozionul internaţional „Constantin Brâncuşi – artistul tuturor culturilor”.
Preţ de o zi, joi, 18 februarie, Centrul de restaurare, conservare şi vizualizare al Facultăţii de Teologie din Craiova a devenit locul cel mai important de întâlnire al iubitorilor artei şi personalităţii sculptorului cu rădăcini gorjeneşti, Constantin Brâncuşi. Astfel, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, mai multe personalităţi de rezonanţă naţională şi internaţională au poposit în Cetatea Băniei pentru a-l evoca pe „părintele sculpturii moderne”. Lucrările au fost deschise în Aula „Nestor Vornicescu” a Centrului de restaurare, de faţă fiind IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, PS Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, conf. dr. Simona Moise, subprefect de Dolj, Lia Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova, şi dr. Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene „Aman”.
„Artistul, sfântul, geniul sunt aceia care coboară divinul pe pământ”
În deschiderea lucrărilor simpozionului închinat marelui sculptor român, IPS Părinte Irineu a evocat personalitatea acestuia şi rolul pe care l-a avut în promovarea valorilor naţionale peste hotarele ţării. „Constantin Brâncuşi reprezintă pentru noi omul care a reuşit în viaţă, cu ajutorul lui Dumnezeu, să depăşească limitele firii umane şi să ajungă în panteonul valorilor universale. Noi îl apreciem şi îl comemorăm drept «artistul tuturor culturilor». Este datoria noastră să ne aducem aminte, aşa cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel, de înaintaşii noştri, să le urmăm pilda şi să-i promovăm în toate momentele vieţii noastre. Personalităţi asemenea lui Constantin Brâncuşi sunt de dorit în toate naţiile şi în toate popoarele lumii, pentru că pe aceste coloane se ridică adevăratele valori. Toţi gravităm în jurul acestor personalităţi, care sunt, în primul rând, deţinătoare ale darurilor lui Dumnezeu. Preaputernicul lucrează prin ele, arătându-şi minunile Sale întru sfinţii Săi. Prin urmare, omul este acela care, cu ajutorul înţelepciunii divine, pătrunde în taina materiei s-o dăltuiască, s-o aranjeze în aşa fel încât ea să poată să reziste în timp şi să devină o axă de comuniune între pământ şi cer. Cu alte cuvinte, artistul, sfântul, geniul sunt aceia care coboară divinul pe pământ. Deci, Constantin Brâncuşi s-a ridicat dintre ai noştri şi a purtat, până la trecerea sa în viaţa veşnică, acest etos românesc, această plămadă şi această energie a pământului nostru. Nu s-a dezis niciodată de aceste lucruri şi nici nu a căutat să se convertească în altceva decât ce i-a dat Dumnezeu. În acest înţeles, Brâncuşi este prezent în mijlocul nostru, ne este actual şi în acelaşi timp ne este un model pe care nu putem nicidecum să-l neglijăm, mai ales în epoca noastră. Prin cinstirea sa, noi dovedim că avem memorie istorică, iar un popor care are o astfel de memorie trăieşte, dăinuieşte, îşi promovează valorile în afara spaţiului său de viaţă. De aceea, aprecierea pe care noi o exprimăm astăzi faţă de personalitatea şi valoarea operei sale îl readuce pe marele înaintaş în planul existenţei noastre. Ne-am gândit şi ne gândim la toţi cei care au fost înaintea noastră şi vrem să le cinstim memoria pentru că este necesar, atât din punctul de vedere al obligaţiei noastre creştineşti, cât şi din perspectiva numelui de români pe care îl purtăm. Prin urmare, valoarea este aşezată astăzi înaintea noastră ca un moment de reculegere, de curaj, spre a putea merge mai departe în ceea ce ne-am propus să facem”, a conchis Părintele Mitropolit.
În deschiderea lucrărilor simpozionului, IPS Părinte Irineu a oferit, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Diploma şi medalia omagială „Sfântul Ioan Gură de Aur” pentru următorii colaboratori ai „Ziarului Lumina”: dr. Toma Rădulescu, istoric, dr. Tudor Nedelcea, cercetător la Centrul Academic „CS Nicolaescu Plopşor” din Craiova, şi dr. Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Judeţene.
Program artistic şi prelegeri academice
Prima sesiune de comunicări a fost prefaţată de un inedit moment artistic oferit de actorul Ilie Gheorghe, maestru emerit al Teatrului „Marin Sorescu” din Craiova. Actorul a recitat din aforismele brâncuşiene şi a dat viaţă personajului Iona, al lui Marin Sorescu. Primul care a luat cuvântul în cadrul simpozionului a fost academicianul Victor Crăciun, prezentând referatul cu titlul „Brâncuşi, de la iniţiere la revelaţie”. I-a urmat academicianul Ion Dogaru, care a prezentat tema „Oltenia şi trilogia lumilor simţirii cosmice”. O distinsă prezenţă la eveniment a fost şi cea a doamnei Sorana Georgescu-Gorjean, fiica inginerului Ștefan Georgescu-Gorjean, cel care a asamblat „Coloana Infinitului” la Târgu Jiu. Sub titlul „Constantin Brâncuşi şi sacrul. Mărturii” au fost aşezate mai multe lucruri inedite despre marele meşter, îmbrăcate de distinsa cercetătoare în lumina experienţelor personale. La cuvânt a urmat preotul Constantin Târziu, parohul Bisericii „Sfinţii Arhangheli” din Paris, care a prezentat perioada în care Brâncuşi a activat ca „paracliser la biserica ortodoxă românească din strada Jean de Beauvais”. Următorul la cuvânt a fost Gheorghe Voican, directorul Asociaţiei „Visarta” din Bucureşti. Ultimul referat din prima sesiune de comunicări a fost al conf. dr. Ion Mocioi, Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, cu titlul „Cultura nouă înţeleasă de Brâncuşi şi realizată de el. Trăsături estetice”.
Vizite la Biserica Madonei şi Muzeul „Jean Mihail”
La ceasurile prânzului, invitaţii au vizitat expoziţia de pictură religioasă, realizată de studenţii Secţiei Artă sacră a Facultăţii de Teologie din Craiova, din Muzeul de Artă eclesială al Centrului de restaurare. În agenda întâlnirii a fost trecută şi vizitarea Bisericii-paraclis mitropolitan „Madona Dudu” din Craiova. În sfântul locaş, istoricul Toma Rădulescu a vorbit despre „Constantin Brâncuşi, fiul duhovnicesc al Bisericii «Madona Dudu» din Craiova”. De la Biserica Madonei, paşii invitaţilor s-au îndreptat către Sala de artă „Brâncuşi” din cadrul Muzeului de Artă „Jean Mihail” din Craiova.
Ultima sesiune de comunicări
În cea de-a doua sesiune de comunicări a luat cuvântul prof. univ. dr. Magdalena Jianu, director general la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, care a prezentat referatul „Constantin Brâncuși – o temă universală”. Dr. Tudor Nedelcea a vorbit despre „V. G. Paleolog, primul exeget al lui Constantin Brâncuşi”. A urmat Cornel Sorescu, fost redactor-şef Radio Oltenia Craiova şi Radio România Actualităţi, care a prezentat referatul cu titlul „Brâncuşiana – rezonanţa deceniilor şi mărturisirilor despre genialul sculptor”. De asemenea, Dan Lupescu, director al revistei „Lamura”, a vorbit despre „Brâncuşi şi Ortodoxia”. Simpozionul a fost încheiat prin prelegerile a două cadre didactice de la Facultatea de Teologie din Craiova, pr. prof. univ. dr. Ion Popescu, care a prezentat tema „Ontologia şi metafizica artei” şi pr. lect. Ion Sorin Bora, cu tema „Exegeza biblică brâncușiană, între două curente hermeneutice: tradiționalul și modernismul sculptural”.