Alegerile prezidențiale și legislative din Statele Unite au venit și s-au dus. A curs multă cerneală și s-au agitat mulți biți. Urmează alegerile din România. Unii s-au bucurat, alții mai puțin.
24 Noi, 2024
Bicicleta
Mergea domnul Macedonski pe velociped - așa îi zicea el bicicletei, cam pe la înălțimea norilor, și eu mă țineam după el pe jos, încercând să-l prind din urmă.
Domnul Macedonski scosese roțile bicicletei și pusese în locul lor două hore din Adâncata-Pometești, ce se învârteau întruna.
Eu nu știusem să pun nimic în locul pașilor mei mici de copil. Îi tot strigam să se oprească, dar bărbații și femeile din horă strigau mai tare decât mine, și domnul Macedonski nu mă auzea. Stătea cu mâna stângă pe cornul lunii, iar cu dreapta scria niște cuvinte pe cer. Cuvintele astea m-au auzit și-au coborât după mine. Pot să te iau în poezie, mi-a zis domnul Macedonski, când m-am apropiat de el, pe velociped, nu! Dar și cu poezia e periculos să mergi, a mai zis el, amețești dacă nu ești obișnuit cu viteza ei, așa că ține-te de zborul privighetorilor, sau, mai bine, de cântecele lor. Cu amândouă mâinile!
Mi-ar fi plăcut să mă pot ține de mustățile dumnealui, însă n-am avut atât de multă îndrăzneală! În orice caz, a fost bine și așa. Ajunsesem mai sus ca oricând.
N-aș mai fi coborât din poezia domnului Macedonski deloc, dar m-a chemat tata acasă, să-mi arate prima bicicletă pe care mi-o cumpărase. Abia așteptam să-i schimb roțile cu niște hore mari de la noi din sat. Sau cu două pâini calde, abia scoase din cuptor de mama, în caz c-o să mi se facă foame când mă plimb!
.jpg)
