Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Botezul nostru, cotidian

Botezul nostru, cotidian

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei
Un articol de: Marius Nedelcu - 11 Ian, 2021

Ne aflăm în perioada plină de harul Botezului Domnului și suntem în sfera de influență a acestui eveniment petrecut în viața Mântuitorului. Botezătorul Ioan este personajul care iese în evidență, el având o misiune enigmatică: pregătirea căii Unsului lui Dumnezeu.

Ioan practica un botez al pocăinței la Iordan care prin anumite elemente prefigura Botezul creștin. Acest botez era o convertire sau o chemare la pocăință, la o transformare în bine a vieții omului pentru a primi următoarea etapă, decisivă, a transformării lui spirituale care este unirea mistică cu Hristos prin Botezul creștin cu Duh Sfânt și cu foc, după cum însuși Ioan profețește (cf. Matei 3, 11).

Botezul pregătitor al lui Ioan se deosebea de spălările ritualice care existau în Vechiul Testament. Prin aceste abluțiuni o anumită persoană putea redobândi curățenia ritualică după un act (atingerea de morți, de animale necurate etc.) care o făcea impură pentru cultul iudaic. Botezul lui Ioan nu era o abluțiune sau o spălare ritualică. Era unic și era un act de convertire la pocăință, de asumarea unei anumite căi. Botezătorul însuși oferă principiile acestei noi vieți la care sunt chemați prin convertirea la pocăință: „Faceţi, dar, roade vrednice de pocăinţă; Cel ce are două haine să dea celui ce nu are şi cel ce are bucate să facă asemenea; Nu faceţi nimic mai mult peste ce vă este rânduit; Să nu asupriţi pe nimeni, nici să învinuiţi pe nedrept, şi să fiţi mulţumiţi cu solda voastră” (cf. Luca cap. 3, versetele 8, 11, 13, 14).

În paginile Sfintei Scripturi, sunt menționate cu numele mai multe personaje care au primit Botezul creștin din mâna Apostolilor sau a ucenicilor acestora. În Faptele Apostolilor ni se amintesc trei cazuri speciale: botezul famenu­lui - dregător al Candachiei, regina Etiopiei (cap. 8); botezul lui Saul-Pavel (cap. 9); botezul sutașului Corneliu și al casei lui (cap. 10). Toate personajele acestea care au primit Botezul creștin au o relație specială cu Scripturile Vechiului Testament. Famenul etiopian, botezat de Filip, citea din profetul Isaia; centurionul Corneliu, deși păgân, era prozelit, adică un admirator și practicant al iudaismului în forma lui socială; iar Saul-Pavel era un învățat la școala iudaică a lui Gamaliel. Vedem că pe aceștia trei, o solidă cunoaștere și un interes deosebit în Scriptura Vechiului Testament îi conduc la Botezul creștin, la unirea mistică cu Hristos, și înțelegem că pentru acest lucru este nevoie de o anumită formare și pregătire pentru a dobândi cunoașterea în tainele creștine.

Această inițiere premergătoare Botezului, care presupunea cunoașterea Scripturii și formarea duhovnicească, a funcționat în perioada Bisericii primare prin instituția catehumenatului. Catehumenii erau necreștinii care se pregăteau intens pentru botez și petreceau o perioadă de inițiere prin care li se predau învă­țăturile de bază ale credinței creștine și trăiau și o formă de asceză prin post, meditație şi rugăciune. Cu timpul, instituția catehumenatului, care era o școală de formare creștină, a dispărut, pentru că în practica Bisericii s-a impus pedobaptismul sau botezul copiilor care nu mai puteau trece prin această școală.

Totuși, această școală de formare poate deveni un program actual al vieții creștinului. Chiar dacă am primit Botezul din pruncie, ea este o metodă de reîmprospătare a Botezului nostru. Aceste două componente, cunoașterea învăță­turii sfinte a Bisericii și practicarea pocăinței ca îmbunătățire a vieții creștine, reprezintă un proiect de viață.

De foarte multe ori se vorbește de împărtă­șirea cu Hristos prin Sfânta Euharistie, dar iată că măcar o dată pe an, de Bobotează, ni se pune înainte necesitatea reîmprospătării Botezului nostru, care a însemnat unirea mistică cu Mântuitorul Iisus Hristos și renașterea la o nouă viață.

Citeşte mai multe despre:   botez  -   Botezul Domnului  -   Sfantul Ioan Botezatorul