Lansarea volumului Zamfirei Mihail - omagiu

La începutul lunii martie, la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, a fost omagiată activitatea doamnei cărturar Zamfira Mihail, ale cărei cercetări de o viață au îmbogățit în chip esențial cunoașterea culturii românești vechi și tradiționale și raporturile ei cu spațiul sud-est european.

Formația temeinică de lingvist și filolog, dobândită la Universitatea din Iași și, timp de mai mulți ani, lucrul la dicționarul tezaur al limbii române au fost temelia pe care și-a găsit calea de studiu proprie. Specialist reputat în editarea și comentarea textelor de literatură veche (să amintim Ion Neculce, Milescu Spătarul, Antim Ivireanul, Petru Movilă, Iordache Golescu, o bogată serie de manuscrise din Basarabia), doamna Zamfira Mihail a făcut parte din colectivul care a asigurat retipărirea la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, în 1988, a BIBLIEI adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, tipărită întâia oară la 1688 în timpul lui Şerban Vodă Cantacuzino, Domnul Ţării Româneşti. Ei i se datorează desăvârșirea Catalogului manuscriselor slave de la Biblioteca Academiei Române, operă pornită de P.P. Panaitescu. În cercetarea comparată a raporturilor româno-slave, lingvistice și filologice, lucrările ei rămân de referință.

Zamfira Mihail a avut inițiativa creării, sub egida Academiei Române, a Seriei Documenta Basarabiae, pe care o coordonează alături de acad. Victor Spinei și de Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române.

Zamfirei Mihail i se datorează dezvoltarea teoretică și practică a unei noi direcții de cercetare, cu o largă cuprindere, aplicată culturii populare din spațiul pe care îl studiază de o viață în Institutul de Studii Sud-Est Europene. Lucrarea sa despre portul popular românesc în context sud-est european reprezintă nu numai o sinteză exemplară între utilizarea mijloacelor dialectologului, etimologului și cele ale etnografului și antropologului cultural, ci și un model de exploatare exhaustivă a izvoarelor și marilor anchete indirecte nepublicate ale secolului al XIX-lea, pe care le cartografiază după principii care, de atunci, sunt neîntrerupt utilizate în cercetarea etnolingvistică. I se datorează multe alte cărți și studii de mare întindere despre cultura spirituală românească, manuale de lingvistică generală și teoretică în ediții mereu înnoite și îmbogățite.

A îngrijit și restituit în condiții exemplare lucrările părintelui său, Avva dr. Paul Mihail: Jurnal, 1998, Ierarhi în corespondență cu un preot de enorie, 2011, Jurnal, corespondență, 2018.

Câteva din titlurile cărților sale, pe lângă cele amintite mai sus, sunt dovada cuprinderii și erudiției științifice care îi sunt proprii: Chestionar dialectal (nume de locuri şi de persoane, terminologia meseriilor, a portului etc.), 1969 (în colaborare); Terminologia portului popular românesc în perspectivă etnolingvistică comparată sud-est europeană, București, 1978 (Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române); Cronica lui Ion Neculce copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul «Mihail», în colaborare cu Paul Mihail, București, 1980, reeditare îmbogățită, Chișinău, 1993; Les outils dans les Balkans du Moyen Âge à nos jours. Sous la direction de André Guillou, două volume, Paris, 1986 (în colaborare); Acte în limba română tipărite în Basarabia, I, 1812-1830, precedate de Bibliografia tipăriturilor româneşti din Basarabia (BTRB), 1812-1830, București, 1993 (în colaborare cu Paul Mihail); G. M. Cantacuzino, Introducerea la opera lui Vitruviu. Scrisori către Simon, ediţie, București, 1993; Desiderie, ediţie a unui manuscris inedit paisian, București, 2000 (în colaborare cu Paul Mihail); Etimologia în perspectivă etnolingvistică, București, 2000; Limba română în scrieri parenetice din Basarabia (1812-1865), București, 2001; Impacte de l’imprimerie et rayonnement intellectuel des Pays Roumains, București, 2009 (volum coordonat împreună cu Elena Siupiur), 155 de cărţi într-o carte, Chișinău, 2010; Manuscris trilingv. Preliminarii la o editare, București, 2010 (în colaborare cu Cătălina Velculescu, Ileana Stănculescu, Ovidiu Olar); Arhieraticon trilingv. Ms. rom. 1216 de la Biblioteca Academiei Române-Cluj, București, 2013 (în colaborare cu Cătălina Velculescu, Ileana Stănculescu, Ovidiu Olar); Antim Ivireanul, Predici. Un manuscris inedit din Basarabia (1824), Brăila, 2017 (în colaborare cu Paul Mihail); Documente privitoare la istoria Țării Moldovei în perioada războiului austro-turc (august 1808 - iunie 1809), București, Brăila, 2018; Rezistenţa prin cultură în Basarabia (Secolul XIX), I. Scrieri parenetice, București, Brăila, 2019; Slujebnicul Mitropolitului Ştefan al Ungrovlahiei. Ms. rom. 1790 BAR, vol. II, III, în colaborare cu Cătălina Velculescu, arhim. Policarp Chițulescu, Ileana Stănculescu, Ovidiu Olar, București, 2021.

Sala de conferințe a institutului a cuprins cu greu cei peste treizeci și cinci de colegi și specialiști veniți să o omagieze. Alți aproape patruzeci de participanți la acest eveniment special s-au aflat în spațiul on-line de pe Zoom. Cu acest prilej a fost lansat volumul de studii, apărut sub egida institutului, Zamfirei Mihail omagiu, îngrijit de Lia Brad Chisacof, Simona Nicolae și Cătălina Vătășescu și apărut la editurile Scriptor și Mega din Cluj-Napoca.

Cei prezenți au urmărit cu cel mai mare interes și atenție conferința bogată în învățăminte despre rostul adânc al cercetării, susținută de doamna Zamfira Mihail. Cu bucuria și emoția mărturisite de a se adresa tinerilor cercetători, ale căror rezultate le urmărește, doamna Zamfira Mihail a pus în lumină rolul păstrării și continuării rezultatelor precursorilor din toate generațiile. Un accent anume a fost pus pe rolul informației științifice împărtășite într-un complex proces de comunicare, pe rolul deprinderii din familie și din școală a lecturii care trezește și întreține curiozitatea intelectuală, pe importanța metodologiei de cercetare, pe însușirea tehnicii de documentare și prezentare a rezultatelor obținute. Cum era de așteptat, doamna Zamfira Mihail a pledat pentru însemnătatea demersului științific cuprinzând un spectru larg de cunoștințe, condus de o metodologie interdisciplinară pe care, bine se știe, l-a ilustrat deplin. Diversificarea cunoașterii este sprijinită în prezent de multiplicarea și perfecționarea accelerată a mijloacelor de investigare. Un loc deosebit în procesul cercetării este atribuit atât îndrăznelii gândului, intuiției și perspicacității, căutării unor soluții noi cât mai adecvate și prudenței în judecată, cât și ordonării vieții și timpului care să dea răgaz meditației asupra celor studiate, citite și ordonării informației după importanța ei. Grăitoare în acest sens au fost două pilde la care doamna Zamfira Mihail a făcut apel. Prima este aceea a timpului de studiu dedicat unui subiect asemănat unui borcan care va fi umplut judicios cu pietricele mai mari, mai mici și nisip, ordinea aceasta respectând cu adevărat ierarhizarea, după importanță, a informațiilor găsite sau primite. A doua, aducând un elogiu inteligenței umane de-a lungul mileniilor, se referă la întâlnirea dintre regele Solomon și regina din Saba, prilej cu care, la cererea reginei de a deosebi singura floare vie dintr-o minunată grădină de flori artificiale, regele a găsit-o urmărind albina venită să-și culeagă polenul din floarea vie. Tâlcul: cercetătorul este cel care-și urmărește propria albină care să-l conducă spre adevărul viu, spune doamna Zamfira Mihail.

Conferința s-a așezat declarat sub semnul generozității intelectuale, doamna Zamfira Mihail citând cuvintele lui Eugen Coșeriu care explica necesitatea continuității activității de studiu și cercetare prin generozitatea tinerei generații față de cunoașterea a ceea ce au lăsat înaintașii și prin generozitatea generațiilor mature de a transmite tezaurul de știință acumulată.

Răspunzând cuvintelor celor aflați pe zoom, doamna Zamfira Mihail s-a referit cu căldură și atașament la Institutul de Studii Sud-Est Europene a cărui membră este de cincizeci și cinci de ani, evocând experiența proprie a bogăției sufletești pe care activitatea de cercetare i-a oferit-o.

Mulți dintre cei 68 de autori care au colaborat la elaborarea cărții (despre care a vorbit Cătălina Vătășescu) au fost prezenți sau au transmis sărbătoritei urări de spor și gânduri de recunoștință. Respectăm ordinea alfabetică pe care o urmează și volumul: Gabriela Violeta Adam, Maria Aldea, Vasilka Aleksova, Mihai Bogdan Atanasiu, Katalin Balasz, Iuliana Barnea, Cornelia Belcin-Pleșca, Ana-Voica Bojar, Iosif Camară, Ionel Cândea, Adrian Chircu, Lia Brad Chisacof, Policarp Chițulescu, Gh. Chivu, Cristina Codarcea, Silvia Corlăteanu-Graniuc, Ekaterina Dikova, Cristina Dima, Florica Dimitrescu, Margarita Dimitrova, Yavor Ivanov și Delyan Rusev, Marina Domosileckaya, Ana Dumitran, Andrei Eșanu și Valentina Eșanu, Ioana Feodorov, Alexandru Gafton, Alin-Mihai Gherman, Ștefan S. Gorovei, Doina Grecu, Cristina Halichias, Sergiu Iosipescu și Raluca Iosipescu, Sabina Ispas, Maria Stanciu Istrate, Luminița Kövari, Ioan St. Lazăr, Dumitru Loșonți, Vasilica Lungu și Mihail George Hâncu, Alexandru Mareș, Rodica Marian, Ion Mării, Mihaela Marin, Nicolae Mecu, Sanda Misiranțu, Darina Mladenova, Olga M. Mladenova, Mihai Moraru, Cristian Moroianu, Daniar Mutalâp, Ștefan Petrescu, Traian Pleșca, Oana Mădălina Popescu, Maria Magdalena Székely, Lora Taseva, Anca Elisabeta Tatay și Cornel Tatai-Baltă, Tudor Teoteoi, Stela Toma, Mihai Țipău, Cătălina Vătășescu, Galaction Verebceanu, Daniela Răuțu și Dana-Mihaela Zamfir.

În luările lor de cuvânt, domnul Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române, Emanuela Mihuț, Silvia Corlăteanu-Granciuc, Ana-Voica Bojar, Irina Zatic, arhimandrit Policarp Chițulescu, Ioana Feodorov (care a evocat legătura părintelui său Virgil Cândea cu avva Paul Mihail și cu Zamfira Mihail) și Lia Brad Chisacof au pus în lumină generozitatea doamnei Zamfira Mihail față de colegi, de prieteni, de tineri, puterea sufletească, harul, capacitatea de a forma ucenici, de a împărtăși ceea ce știe. Arhimandritul Policarp Chițulescu a pus în lumină credința puternică și atașamentul față de Biserică al doamnei Zamfira Mihail și și-a exprimat recunoștința pentru donațiile făcute de ea Bibliotecii Sfântului Sinod.