Sfântul Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap.15, în Părinți și Scriitori Bisericești (1988), vol. 12, pp. 49-50 „Imitând prin botez îngroparea lui Hristos, pentru că trupurile celor care se botează su
26 Apr, 2025
x
Sfântul Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap.15, în Părinți și Scriitori Bisericești (1988), vol. 12, pp. 49-50 „Imitând prin botez îngroparea lui Hristos, pentru că trupurile celor care se botează su
Sărbătoarea Paștilor marchează Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, un eveniment fundamental pentru credința creștină, simbolizând victoria asupra morții și a păcatului. Învierea este văzută și înțeleasă ca o confirmare a divinității Mântuitorului Hristos și a promisiunii vieții veșnice pentru toți cei care cred în El. Este o ocazie de bucurie, reflecție și reînnoire spirituală. Pe lângă aspectul spiritual, Paștele este un moment de reflecție și reînnoire personală.
Sfântul Vasile cel Mare, Epistole, epistola 292, Către Palladios*, în Părinți și Scriitori Bisericești (2010), vol. 3, p. 461 „Jumătate din dorințele mele mi le-a împlinit Dumnezeu Cel Sfânt, rânduind
Sfântul Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuv. IV, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 40, pp. 152-153 „Căci S-a pogorât la smerenie și S-a arătat ca noi, nu ca să pătimească
Actul de naștere al Bisericii creștine, dezvăluit plenar în Duminica Cincizecimii, marchează începutul unei abordări înnoitoare a vieții fiecăruia dintre noi. Dacă prin Învierea Sa, Mântuitorul Iisus
Sfântul Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în Părinți și Scriitori Bisericești (1982), vol. 29, p. 458 „Căci mare este, fraților, mare
Biserica Ortodoxă păstrează tradiţia ca prin slujba Botezului să administreze celui care devine creştin trei Taine esenţiale: Botezul, Mirungerea şi Euharistia (Sfânta Împărtăşanie). Prin Botez catehumenul
Până la Odovania Bobotezei, 14 ianuarie, ne aflăm în perioada plină de harul Botezului Domnului și suntem în sfera de influență a acestui eveniment petrecut în viața Mântuitorului. Botezătorul Ioan este
Sfântul Ioan era sluga trimisă de stăpânul ei să cheme la „Cina cea Mare”, slujitor despre care Domnul vorbește ca despre singura slugă trimisă să cheme la „Cină” (cf. Luca 14, 17), și care le spunea
În a doua jumătate a secolului al III-lea şi începutul secolului al IV-lea, Creștinismul intră într-o nouă etapă a existenței sale, dezvoltându-se de-a lungul Nilului extraordinara epopee a monahismului
Întâlnirea Domnului cu Botezătorul Ioan și primirea botezului de la acesta reprezintă un eveniment soteriologic, în sensul în care în rugăciunule slujbei acestei sărbători se spune că firea lui Adam a fost
Căsătoria lui Jérôme cu Gabriela a fost actul decisiv nu doar al întemeierii unei familii creştine, ci şi al convertirii francezului, nebotezat încă, la credinţa soţiei sale, cea ortodoxă. Despre felul cum i-a schimbat viaţa participarea la Sfintele Liturghii, cum a ajuns încet-încet mai aproape de Biserică, de religie, de înțelegerea sensurilor profunde ale credinței în Dumnezeu, ne-a mărturist chiar el. Jérôme afirmă că, „scufundat în apă sfințită, am ieșit ca un om nou, un om creștin-ortodox! Un om plin de bucurie și de convingerea că, avându-L pe Dumnezeu alături, nu voi fi niciodată singur”.
La Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului am găsit exprimată ideea că rugăciunea inimii, „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!”, este legată de Taina Sfântului Botez pe
Scolastica apuseană consideră botezul o dimensiune „mistică”, de intrare în cele nevăzute și transcendente. Dar sensul lui „mister” nu-l presupune și pe cel baptismal, al lepădării de sine. La rândul ei
Suntem pe finalul serbării Botezului Domnului, praznic împărătesc a cărui Odovanie este mâine, 14 ianuarie. Această perioadă de serbare a Bobotezei este un timp în care ne gândim la
Mergând dincolo de înţelesul material al termenului, îmbrăcarea cu Hristos a celui nou botezat devine totodată „haină a Duhului Sfânt”. Această logică se datorează faptului că, de cele mai multe ori,
Slujba Sfântului Botez, în mod tradițional și practic, încorporează Sfânta Taină a Mirungerii și, spre final, pe cea a Sfintei Euharistii, primirea celor trei sfinte lucrări sau taine fiind precedată de citirea Exorcismelor și a formulelor de lepădare sau abrenunțiație (despovărare) în care se cere stăruitor să-l ferească pe cel venit la sfânta luminare (cel mai frecvent om-prunc) de încuibarea răului în inima sa - loc central al ființei umane -, care trebuie să fie de acum tron exclusiv al lui Dumnezeu, și nu al diavolului care dă o luptă teribilă pentru ascunderea tainică în inima omului. Miza acestei lupte e lesne de înțeles și când auzim citindu-se copilului ținut în brațele nașilor următoarele cuvinte: „[…] cearcă-l, cercetează-l și depărtează de la el toată lucrarea diavolului. […] zdrobește degrab pe satana sub picioarele lui și-i dă biruință asupra lui și asupra duhurilor lui celor necurate […]” (Molitfelnic, pp. 41, 51).
Biserica îi preţuieşte și ocrotește enorm pe copii. Dumnezeu Își manifestă continuu iubirea adăpostitoare față de om încă din prima zi a venirii acestuia pe lume, întâmpinându-l pe viitorul membru al trupului eclesial, mai întâi de toate, prin ocrotirea de răul spiritual, de lucrarea reală și agresivă a diavolului asupra omului și a întregii creații. Botezul înseamnă o naștere din nou și o nouă viață spirituală în Hristos-Domnul, Care a biruit veșnicia morții.
Cele mai multe dintre Omiliile Sfântului Grigorie Palama sunt predici rostite la duminicile de peste an. Pe lângă acestea, există şi o categorie de predici dedicate praznicelor împărăteşti, sărbătorilor
Îainte de Înălţarea Sa la cer, Mântuitorul nostru Iisus Hristos i-a trimis pe Apostolii Săi să propovăduiască Evanghelia la toate neamurile, iar pe cei care vor crede să-i boteze: „Mergeţi în toată
Din păcate, mulţi creştini confundă Botezul primit de ei cu cel practicat la râul Iordan de Înaintemergătorul Domnului, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul. Botezul pe care îl săvârşea Sfântul Ioan nu era o
