Ce facem când n-avem nimic de făcut

Muncesc toată ziua!” Bănuiesc că aproape oricine ar răspunde așa la întrebarea „Ce mai faci?” sau „Care mai e viața ta?” Inclusiv o parte dintre pensionari, cei care încă lucrează și/sau își ajută copiii și nepoții.
Și totuși, dacă e să fim foarte sinceri, nu e toată-toată ziua în toate-toate zilele, nu? Sigur că sunt zile în care unii dintre noi depășesc cu mult 8-ul firesc (și legal, mergând până la maximum 48 de ore pe săptămână), lucrând 10, 12 ori chiar 16 ore pe zi, mai ales la închiderile de lună, trimestru ori an sau în si­tua­ții speciale - dar totuși nu se-ntâmplă asta 365 de zile anual, nu?

Avem măcar duminicile, lăsate de la Dumnezeu ca zile de odihnă, avem și majoritatea sâmbetelor și mai avem - cu excepțiile menționate - câteva ore în fiecare zi, dovadă audien­țele TV, dovadă agitația browniană din piețe, magazine, supermarketuri și malluri și dovadă că marea majoritate a restaurantelor sunt pline în fiecare zi. Când suntem acolo, nu muncim, nu? Mă rog, exceptând mesele de afaceri...

Așadar, avem totuși un pic de timp liber, pentru care francezii au inventat un termen special, preluat și în alte limbi, cuvânt care sună muzical: loisir.

Întrebarea e: ce facem cu el? Prima destinație la care ne gândim e cea citată mai sus, în context biblic: ne odihnim. Mai ales dacă am avut o zi, respectiv o săptămână mai grea.

Bine-bine, dar de la un moment dat, dacă ești întreg și sănătos, te cam plictisești de atâta odihnă. Fără să părăsești încă patul, fotoliul sau băncuța din parc, poți adăuga valoare timpului tău liber umplându-l cu acel lucru despre care încă Miron Costin ne asigura „Că nu ieste alta şi mai frumoasă, şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă, decât cetitul cărţilor”. Până în 2010 se publicaseră în lume 129.864.880 de titluri diferite, între timp se pare că am ajuns la 150 de milioane, iar în România se tipăresc anual peste 15.000 dintre ele - avem de unde alege.

Dacă am pomenit despre cărți, ne gândim și la ecranizări și în general la filme - vreo 10.000 de filme noi în fiecare an, pe plan mondial; multe dintre ele, dacă nu ajung în cinematografele românești, se găsesc măcar pe platformele online. Cât despre seriale, mai vechi sau mai noi, numărul celor disponibile a depășit 800.000. Cifre aproape înspăimântătoare...

Să ne întoarcem însă în parc, pentru a semnala că există minunate moduri gratuite (!) de a ne petrece timpul liber: plimbările și excursii­le - mai scurte ori mai lungi, după posibilități (de timp și de rezistență fizică). De-aici trecem firesc la călătorii, care, da, implică niște cheltuieli, dar nu ceva de speriat. Or, numai în România există 75.316 locuri care merită văzute și sunt la o distanță de un bilet de tren. Bine, ultima cifră e inventată, dar oricine a umblat prin țară știe că e perfect verosimilă!

N-am uitat, firește, muzica. Poate că nu oricine își permite prea ușor prețul unui bilet la un concert (sau la un spectacol de teatru, că veni vorba), dar, din fericire, muzica se poate asculta în multe feluri. E drept, în mașină sau pe telefon nu e același lucru cu prezența în rotonda Ateneului, dar muzica e totuși aceeași. Și există teatru TV, că veni vorba, ba chiar și spectacole pe Youtube.

Nu în ultimul rând, merită să intrăm într-o biserică și să ne rugăm la Dumnezeu inclusiv să ne dea mai multă înțelepciune cu care să ne ­gestionăm timpul liber.