Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Înălţarea Crucii, păzitoare a toată lumea și podoaba Bisericii

Înălţarea Crucii, păzitoare a toată lumea și podoaba Bisericii

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei
Un articol de: Pr. Ciprian Florin Apetrei - 14 Sep, 2022

În cea de-a 14-a zi a lunii septembrie, prima din anul bisericesc, cinstim Sfânta Cruce amintindu-ne de ­înălţarea ei „deasupra amvonului” Bisericii Sfântului Mormânt de către Sfântul Ierarh Macarie al Ierusalimului, în urmă cu 17 secole.

Despre acest moment important din Istoria Bisericii, într-un text publicat pe site-ul Patriarhiei Ierusalimului (tradus de pemptousia.ro), legat de modul cum a fost sărbătorită Înălţarea Sfintei Cruci în urmă cu câţiva ani, se face următoarea precizare: „Sfânta Elena, îndrumată de creştinii din Ierusalim, a aflat locul Golgotei şi al Mormântului Domnului, a găsit Cinstita Cruce şi a început lucrarea de ridicare a unei măreţe biserici deasupra acestora. Această minunată lucrare a durat un deceniu, 326-336 d.Hr. După finalizarea ei, Împăratul Constantin cel Mare i-a chemat pe episcopii ce se adunaseră în Tirul Sidonului şi pe mulţi alţii din diferite regiuni şi s-a săvârşit sfinţirea bisericii. În timpul slujbei de sfinţire, poporul adunat dorea să vadă Crucea Domnului. La cererea mulţimii, Arhiepiscopul Macarie al Bisericii Ierusalimului împreună cu Sfânta Elena au înălţat Cinstita Cruce. Atunci, privind Crucea, poporul a strigat: Doamne, miluieşte, Doamne, miluieşte, Doamne, miluieşte… Aceste evenimente care au avut loc atunci, o singură dată, Biserica a rânduit ca să fie sărbătorite în fiecare an. Pe de-o parte, evenimentul sfinţirii la 13 septembrie, iar pe de altă parte evenimentul Înălţării la 14 septembrie în fiecare an.”

Acestea sunt elementele istorice legate de cinstirea Sfintei Cruce în ziua de 14 septembrie, dar pe lângă acestea le avem şi pe cele teologice, atât de frumos subliniate de bogata imnografie a acestei sărbători. Din textele liturgice din Mineiul pe luna septembrie din ziua de 14 septembrie aflăm importanţa cinstirii Sfintei Cruci. Astfel, Luminânda subliniază importanţa Crucii pentru că este „păzitoare a toată lumea”, „podoaba Bisericii”, „stăpânia împăraţilor”, „întărirea credincioşilor” şi „slava îngerilor”.

Noi cinstim Sfânta Cruce conform teologiei ortodoxe, pentru că prin Răstignirea Domnului nostru Iisus Hristos pe ea a sfinţit-o cu scump Sângele Său şi ne-a mântuit. „Cinstind Crucea, Îl cinstim de fapt pe Cel ce S-a răstignit pe ea, pe Hristos”, după cum mărturiseşte Cuviosul Iosif Vatopedinul. Deci, astăzi, prin cinstirea Crucii Îl cinstim pe Hristos şi retrăim durerea Jertfei Sale mântuitoare din Sfânta şi Marea Vineri. Lucru subliniat şi de prima stihire de la Vecernia Mare a sărbătorii din 14 septembrie: „Crucea înălţându-se, toată făptura îndeamnă a lăuda preacurată Pătimirea Celui ce S-a înălţat pe ea...”. De aceea şi noi mărturisim astăzi credinţa noastră în puterea Crucii cântând: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta; biruinţă binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte şi cu Crucea Ta păzeşte pe poporul Tău”.

Citeşte mai multe despre:   Înălțărea Sfintei Cruci