Luminaţi-vă faţa!: Rădăuţii lui Liviu Papuc

Sunt câteva oraşe din ţară pe care încă nu am reuşit să le parcurg (Craiova, Târgu-Mureş, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Severin…). În schimb, am avut ocazia, graţie preotului, scriitor şi grafician, Constantin Hrehor, precum şi a scriitorului Matei Vişnic să vizitez urbea Rădăuţi.

M-am ataşat de acel spaţiu şi datorită prieteniei cu publicistul, istoric literar şi traducător, Liviu Papuc. Tovărăşia culturală cu Domnia Sa a început, discret dar statornic, încă din anii â70, în vremea în care scriam amândoi în paginile revistelor „Dialog“ (fostă „Alma-Mater“ – publicaţie studenţească a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“) şi „Convorbiri literare“ (perioada marcată de criticul literar Daniel Dimitriu).

Liviu PAPUC s-a născut în luna iulie, în judeţul Suceava. Între 1965-1969 a fost licean la Rădăuţi. În 1973 a absolvit Facultatea de Filologie din Iaşi. Este doctor în litere cu teza „Leca Morariu. Viaţa şi opera“. Cariera sa este consistentă.

Minimele date de dicţionar (vezi Nicolae Busuioc, Scriitori şi publicişti ieşeni contemporani) luminează personalitatea unui rădăuţean-ieşean de cea mai aleasă ţinută, autoritate spirituală şi credibilitate.

Profesor în învăţământul gimnazial, bibliograf principal, şef de serviciu (impecabil) al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“, redactor al „Convorbirilor literare“, colaborator al multor publicaţii de prestigiu, vicepreşedinte al Societăţii Culturale „Junimea â90“, al ASTRA, membru al Societăţii Române de Ex-libris, al Comisiei de heraldică, genealogie şi sigilografie, al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, al Uniunii Scriitorilor, Liviu Papuc a publicat şi publică, neîncetat, studii, cercetări, articole de istorie literară, traduceri (a se vedea colaborarea fertilă cu editura „Cartier“ din Chişinău).

Recentul op, de aproape 400 de pagini, format academic, apărut la editura „Princeps Edit“, se referă la Societari junimişti în documente. Volumul a beneficiat de o prestigioasă bursă de cercetare acordată de COPYRO (Societate de gestiune a drepturilor colective de autor).

Preocupare mai veche, junimismul, în formula vrednicului Liviu Papuc, e un câmp cultural încă de explorat. Noi şi noi documente ne relevă alte aspecte ale celei mai importante mişcări culturale naţionale în context european.

Sondând fonduri nerelevate suficient (sau deloc), tezaure gestionate de Muzeul Literaturii Române din Iaşi, Biblioteca Universitară „M. Eminescu“ şi Arhivele Statului, cercetătorul şi istoricul literar transcrie, adnotează, pune în valoare personalităţi ale epocii, mai mult sau mai puţin cunoscute astăzi (9 scriitori, plus Institutul Academic, un fel de personalitate colectivă – rezultat al junimismului în ipostază ieşeană). Aflăm lucruri noi, descifrăm interpretări incitante, re-situăm fenomenul „Junimea“, în compania mai cunoscuţilor Titu Maiorescu, Vasile Pogor, Alexandru Vlahuţă, dar şi a relativ puţin ştiuţilor Samson Bodnărescu, Dumitru Boghean, A. C. Cuza, Ioan Ianow, Ioan M. Melik şi Dimitrie Petrino, redaţi lumii literare, politice, administrative, civice, într-un concert documentar pilduitor, instructiv, memorabil.