Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Opinii Repere și idei Mirese de turtă dulce

Mirese de turtă dulce

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei
Un articol de: Ștefan Mitroi - 18 Feb 2022

Fete de turtă dulce stau lipite de geamurile casei mele. Îmi caută inima, care se copilărește întruna. Ea le‑a chemat, folosindu‑și forța de atracție, ce o întrece de câteva ori pe cea a pământului.

Sunt zile în care strada pe care locuiesc se umple de păsări cântătoare. De cântecele lor, mai precis, care sunt mai dese ca ploaia.

Întreabă‑ți inima, îmi strigă oamenii de pe trotuare, ce răsare după cântec, ca să știm când ne putem întoarce acasă.

O infinitate de aripi, le răspund. E nevoie de o infinitate de ceruri ca să aibă unde încăpea toate. Îl ating pe fiecare dintre ele cu creștetul, în timp ce zbor. Și zbor învățând să fiu fericit.

Și se umple al nouălea cer de fericirea mea, ce crește de sus în jos, crește mereu, acoperind cu frunzele ei de culoarea cântecului tristețea fiecărui om de pe lume.

Și când n‑o să mai aibă inima ta chef de joacă, noi ce‑o să facem? mă întreabă toți acești oameni.

Le răspunde chiar ea, înainte de a apuca să le răspund eu.

Liniștiți‑vă, zice. Copilăria mea n‑o să se termine niciodată!

Ce bine! chiuie de bucurie fetele din ferestre.

Și e mereu primăvară. Și se întorc berzele de turtă dulce la cuiburi. Și inima mea se joacă mai departe, prefăcând în soldați de turtă dulce toți soldații lumii, și‑n războaie de turtă dulce toate războaiele ce sunt gata să se întâmple.

Și se aud gloanțe de turtă dulce pe deasupra orașului. Și‑un tren de turtă dulce doldora cu fericirea oamenilor de pe străzi trece în viteză printre cântece. Și cântecele se fac de turtă dulce și ele.

Fiecare fată de turtă dulce ține un soldat de turtă dulce de mână.

E plină curtea casei mele de nunți. Și vin în continuare, de peste tot, trenuri de turtă dulce încărcate cu soldați de turtă dulce, atrase de pofta de joacă a inimii mele.