Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Opinii Repere și idei Răsărire

Răsărire

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Repere și idei
Un articol de: Ștefan Mitroi - 09 Iul, 2021

Oricât de adânc ai îngropa o biserică în pământ, iese primăvara la suprafață.

Vezi ochii mari ai sfinților înmugurind din țărână.

Dacă ai norocul să fii orb, poți înlocui ochii tăi cu ei și să privești până dincolo de marginea lumii.

Vezi apoi sfinții întregi apărându-ți în față.

Poți cere aura unuia dintre ei, ca să vezi cum ți-ar sta ție cu ea. Și el ți-o întinde binevoitor. Iar tu îți pui aura sfântului pe cap și devii dintr-odată transparent. Și atât de ușor, încât începi să te ridici în aer. Simți cum se uită toate păsările cerului prin tine. Și-ți vine să cânți și chiar cânți, dar nu cu vocea ta de om, ci cu glasurile lor de păsări. Și mâinile încep să-ți miroasă a fulgere. După care a ploaie. Apoi a flori de câmp și a țărână.

După sfinți, răsar îngerii, cărora le încolțesc mai întâi aripile. Se umple câmpul de aripi crude de îngeri. Aripi de lapte, cum ar veni, care cresc repede, depășind spicele de grâu în înălțime.

Cu ajutorul lor se și desprinde biserica de la pământ, atunci când a răsărit toată. Dar asta numai la început, fiindcă, după aceea, o ia Maica Precista în brațe și umblă cu ea așa veacuri de-a rândul pe deasupra satelor.

Apoi vine o noapte în care vezi o ploaie de lumânări aprinse căzând peste lume.

E de la oamenii ce se întorc de la Înviere. Adică din cer, însă ei nu vor afla decât în cealaltă viață a lor lucrul acesta.