Viaţa cuvintelor

Enunţul metaforic din titlu nu este doar opţiunea de atracţie pentru acest articol, ci constituie o sugestivă formulare a unui proiect editorial găzduit de "Humanitas" şi coordonat de Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, deschizător al colecţiei respective prin volumul a cărui copertă o prezentăm în imaginea alăturată. Ne face plăcere să subliniem faptul că acad. Marius Sala este nu numai cel mai important exeget contemporan al domeniului (prin numeroase lucrări de specialitate, tipărite de-a lungul a trei decenii, în ţară şi peste hotare), ci şi cel mai activ şi mai cunoscut interpret, pentru un public mai larg, al lexicului limbii române, prin captivantele-i expuneri din cadrul ciclului despre istoria cuvintelor de la TVR Cultural, publicate în volumele Aventurile unor cuvinte româneşti (I, 2005; II, 2006) şi Cuvintele - mesageri ai istoriei (2009).

Pentru o scurtă trecere în revistă a conţinutului volumului de faţă, insistăm asupra ideii de biografie, de scriere a vieţii cuvintelor, oglindită şi de un original sumar. Prima parte a volumului, Despre cuvinte, în general, este una de teorie a limbii în ceea ce priveşte lexicul, cu implicaţii de filozofie şi de istorie a limbii, într-o expunere elevată, dar accesibilă unui public larg, intenţie şi realizare puse în lumină de intitularea secţiunilor, de tipul Certificatul de naştere al cuvintelor (în legătură cu etimologia, din care aflăm şi de ce despre unele cuvinte se poate afirma că sunt "fără dată de naştere"), Apariţia cuvintelor (cu pertinente exemple privind clasele "creaţii interne" şi "împrumuturi", ultimele fiind directe, dar şi indirecte, concept prin care se trimite la aşa-zisa categorie a "cuvintelor călătoare") şi, în sfârşit, "Moartea" cuvintelor (capitol în care se răspunde întrebării "De ce mor cuvintele?").

O a doua parte, Despre cuvintele româneşti, în special, după o introducere generală privind Moştenirea latinească, atrage atenţia asupra unui triptic reprezentând o schiţă a tipului lingvistic dacoromânesc, ca un idiom împrumutător, creator, dar, la rândul său, şi exportator de cuvinte. Este în general recunoscut statutul românei ca "mare importator de cuvinte" (autorul volumului Lâemprunt linguistique, Louis Deroy, a caracterizat româna chiar drept un "paradis al împrumuturilor"). Dincolo de aceasta însă, important este fenomenul creaţiei pe teren românesc (prezentat în secţiunea Româna - creator de cuvinte), cu referire la un aspect tehnic, derivarea, dar cu extinderea discuţiei asupra unor trăsături aparte ale acestui mijloc de formare a cuvintelor, derivarea expresivă, ca rezultat al afectului, şi ca manifestare a posibilităţii de a forma nume comune de la nume proprii.

Pentru publicul larg, dar şi pentru specialişti, un interes aparte îl suscită cel de-al treilea element al tripticului, secţiunea ce propune imaginea românei ca "exportator": cuvinte româneşti au fost împrumutate de vorbitorii tuturor limbilor învecinate teritorial sau de cei ai minorităţilor naţionale de pe teritoriul românesc, prin relaţii de diferite tipuri cu românii. O situaţie aparte are, de exemplu, termenul brânză, răspândit într-un larg areal european central, dar mai ales sudic, sud-estic şi estic, fie prin transhumanţă, fie prin comerţ (cuvântul respectiv este prezent în nu mai puţin de treisprezece limbi, printre care bulgara, sârba, maghiara, ceha, polona, rusa, ucraineana, dar şi turca, neogreaca sau italiana!).

Biografiile, înfăţişând adevărate aventuri în ceea ce priveşte circulaţia şi evoluţia semantică a celor 101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create, oferite de acad. Marius Sala în prezentul volum, constituie şi o promiţătoare introducere pentru următoarele apariţii din colecţia "Viaţa cuvintelor"; coordonatorul promite publicarea unor volume cuprinzând radiografii ale unor domenii cum sunt termenii religioşi, termeni care numesc monede, referitori la muzică, la şah etc.

Un al doilea volum din colecţie a şi apărut; este vorba de 101 cuvinte argotice (autoare Rodica Zafiu), volum pe care ne propunem să-l prezentăm săptămâna viitoare.