40% din bugetul UE merge şi în 2010 la Agricultură şi Dezvoltare Rurală

Parlamentul European a adoptat bugetul UE pentru 2010, care va fi de 141,4 miliarde de euro în angajamente şi 122,9 miliarde de euro în plăţi. Planul de redresare economică gândit de forurile europene va costa Uniunea 2,4 miliarde de euro anul viitor. Tinerii şi mobilitatea forţei de muncă au obţinut, cel puţin pe hârtie, 1 milion de euro în angajamente, iar programul tinerilor întreprinzători beneficiază de 5 milioane de euro în angajamente şi 3,6 milioane în plăţi. Fonduri consistente au fost direcţionate către cercetare, microfinanţare şi combaterea schimbărilor climatice

Legislativul european a adoptat pe 17 decembrie bugetul Uniunii Europene pentru 2010, care va fi de 141, 453 miliarde de euro în angajamente şi 122,937 miliarde de euro în plăţi. 2,4 miliarde de euro au fost direcţionaţi către măsurile din planul de redresare economică. „Dacă vrem ca europenii să se simtă mai în siguranţă în 2010, trebuie să implementăm inteligent acest buget. Acesta e motivul pentru care acordăm prioritate întăririi securităţii energetice, sprijinim crearea de locuri de muncă şi introducem facilitatea de micro-finanţare. Vom sprijini cercetarea şi dezvoltarea precum şi pregătirea continuă. Vrem să ajutam şi sectorul lactatelor, şi să combatem schimbarea climatică“, a subliniat raportorul Laszlo Surjan (PPE, HU), în cadrul dezbaterii.

Oficialul a adăugat că este necesară o revizuire temeinică a bugetului pe termen lung al Uniunii Europene (perspectivele financiare), iniţial programate a se desfăşura anul acesta, dar amânate pentru anul viitor: „Nu avem prea multă marjă de manevră. Există linii bugetare unde nu avem rezerve. Revizuirea de etapă a bugetului multianuală e inevitabilă“, a avertizat raportorul.

Fonduri consistente - „Erasmus pentru tinerii întreprinzători“

Pentru a face faţă crizei economice, Parlamentul European a considerat important să asigure o finanţare corespunzătoare a unei acţiuni care poate avea un impact direct asupra dezvoltării noilor activităţi economice de către tinerii europeni. De aceea, bugetul va include pentru acţiunea „Erasmus pentru tinerii întreprinzători“ 5 milioane de euro în angajamente şi 3,6 milioane în plăţi.

Programul „Erasmus pentru tineri“ întreprinzători a fost lansat la începutul acestui an şi oferă noilor antreprenori oportunitatea de a învăţa din experienţa unui antreprenor care conduce deja de mai multă vreme o întreprindere mică sau mijlocie (IMM) întrun alt stat al UE. De asemenea, permite schimbul de experienţă între noii antreprenori şi cei cu experienţă, facilitează accesul la noi pieţe şi căutarea de noi parteneri de afaceri şi favorizează construirea de relaţii între oamenii de afaceri şi între IMM-uri.

La acest program au acces antreprenorii noi, dar şi cei cu experienţă care deţin sau administrează un IMM pe teritoriul Uniunii Europene, fiind finanţate în proporţie de 90% din cheltuielile eligibile ale proiectelor în limita maximă de 300 de mii de euro/proiect.

1 milion de euro pentru integrarea forţei de muncă

Vor fi prevăzute de asemenea fonduri de 2 milioane de euro (în angajamente si plăţi) pentru monitorizarea ecologică a bazinului Mării Negre şi un cadru de programe europene comune pentru dezvoltarea regiunii Mării Negre. Acest program îşi propune să studieze nivelul de poluare marină şi a mediului de coastă şi să dezvolte noi tehnologii pentru protecţia mediului şi curăţarea lui în situaţii de dezastre ecologice. „Această acţiune reprezintă recunoaşterea Mării Negre ca subiect important european şi scade discrepanţa între tratamentul Mării Negre şi cel acordat Mării Baltice în cadrul politicilor UE“, a declarat europarlamentarul român Cătălin Ivan.

Se va institui, de asemenea, un proiect pilot pentru încurajarea mobilităţii şi integrarea forţei de muncă în cadrul UE în valoare de 1 milion de euro în angajamente. Scopul acestui proiect pilot este să ajute lucrătorii din UE să facă faţă dificultăţilor legate de integrarea pe piaţa muncii şi mobilitate - incluzând iniţierea de reţele şi parteneriate pentru a face faţă nevoilor celor mai vulnerabili migranţi din UE.

2,4 miliarde de euro pentru planul de redresare economică

Planul european de redresare economică care ajunge la 5 miliarde euro este destinat anilor 2009 şi 2010 şi va sprijini proiectele energetice, precum şi dezvoltarea rurală. Atunci când a fost adoptat acest plan, finanţarea pentru a doua parte a perioadei (2,4 miliarde de euro) nu fusese încă stabilită. În urma negocierilor din ultimele luni, instituţiile au căzut de acord asupra surselor de finanţare: utilizând fondurile necheltuite şi marjele (în principal din agricultură şi cheltuieli administrative) pentru 2009 şi 2010 şi, de asemenea, prin contribuţiile statelor membre care au adăugat 120 milioane de euro.

Acest buget anual a fost negociat conform prevederilor din Tratatul de la Nisa, ceea ce înseamnă că Parlamentul nu a deţinut o putere formală cu privire la cheltuielile agricole. Totuşi, Parlamentul a reuşit introducerea în buget suma de 300 milioane de euro pentru sprijinirea producătorilor de lactate, un ajutor solicitat de deputaţi de ani de zile.

Pentru fiecare linie bugetară, există două tipuri de alocaţii bugetare: angajamente şi plăţi. Angajamentele se referă la suma la care UE intenţionează să se angajeze (de ex. pentru semnarea unui contract sau iniţierea procedurii de licitaţie) într-un anumit an. Nivelul plăţilor reglementează plăţile efective efectuate pe perioada unui an.

Cea mai mare parte a bugetului, 40%, se va îndrepta spre sectorul agricol, asupra acestor cheltuieli un cuvânt greu de spus având miniştrii europeni ai Agriculturii, însă de anul viitor, odată cu extinderea puterii bugetare a PE, Legislativul european va avea un cuvânt greu de spus şi în acest domeniu.

Mai multă putere în adoptarea bugetului pentru PE

Prin votul din 17 decembrie, Parlamentul a adoptat ultimul buget aprobat sub regulile Tratatului de la Nisa. Tratatul de la Lisabona sporeşte competenţele Parlamentului European din domeniul legislativ, crescând numărul domeniilor politice în care Parlamentul trebuie să aprobe legislaţia UE alături de Consiliu. Noile domenii includ agricultura, energia, imigrarea, justiţia şi afacerile interne, sănătatea şi fondurile structurale.

Parlamentul European va avea o mai mare putere în adoptarea bugetului, datorită eliminării distincţiei care se face, în prezent, între cheltuielile obligatorii şi cheltuielile neobligatorii. Parlamentul şi Consiliul vor avea, astfel, un rol echilibrat în adoptarea bugetului.