Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Costumul popular, cinstit în mai multe oraşe din ţară şi diasporă
La Cernăuţi şi Năsăud vor avea loc duminică, 15 mai, manifestări dedicate costumului popular românesc, cu ocazia Zilei Naţionale a Portului Tradiţional. În Bucureşti, această zi va fi marcată luni, 16 mai, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi va cuprinde, între altele, un colocviu internaţional - „Etnomuseologica”, un târg al meşteşugarilor şi ateliere interactive de creaţie meşteşugărească.
Ziua Naţională a Portului Tradiţional a fost prevăzută prin lege, anul trecut, şi se sărbătoreşte a doua duminică a lunii mai. În ţară şi diasporă, cele mai multe manifestări vor fi organizate în cursul acestei zile de duminică. Astfel, la Năsăud va avea loc cea mai mare paradă dedicată costumului popular românesc, după cum informează organizatorii evenimentului, Primăria Năsăud şi Casa de Cultură „Liviu Rebreanu” din Năsăud, în parteneriat cu Colegiul Naţional „George Coşbuc”, Năsăud. Sunt aşteptate să participe peste 5.000 de persoane îmbrăcate în straie tradiţionale din 26 de comune din judeţul Bistriţa-Năsăud. „Manifestările vor debuta duminică, la ora 12:00, cu parada costumului popular românesc, care va avea ca punct final stadionul din localitate. Acolo, participanţii vor dansa Roata de la Runc, iar elevii năsăudeni vor susţine spectacole folclorice. De asemenea, pe tot parcursul zilei, la Năsăud, va fi deschisă şi o expoziţie a meşterilor, artizanilor şi producătorilor din Ţara Năsăudului”, au anunţat organizatorii, citaţi de Agerpres.
La Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, Ziua costumului naţional va fi marcată a doua zi, luni, iar programul va cuprinde colocviul international „Etnomuseologica”, prezentări de carte, un târg al meşterilor populari, teatru ambulant şi ateliere interactive de creaţie meşteşugărească. Tot acolo poate fi vizitată şi o colecţie de peste o mie de obiecte de artă populară „în care vizitatorii pot descoperi frumuseţea şi complexitatea motivelor şi modelelor de pe broderii şi ţesături, măiestria şi migala celor care le-au realizat cu aproape un deceniu în urmă”. Piesele datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi din secolul XX şi oferă vizitatorilor o imagine a portului popular de sărbătoare din Muscel, Argeş, Mehedinţi, Câmpia Română şi Moldova.
Costumul popular românesc este cinstit şi în diasporă, la Cernăuţi, în aceeaşi duminică, la cea de a doua ediție a Paradei Portului Popular Românesc. Vor participa, pe strada Domnească, actuala Olga Kobyleanska, unde îşi are sediul Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, artişti amatori din regiune, ansambluri etnofolclorice şi coregrafice, fanfare şi orchestre de instrumente populare. De asemenea, potrivit portalului de ştiri bucpress.eu din Cernăuţi, la sediul centrului va fi vernisată sâmbătă, 14 mai, o expoziţie de costume populare româneşti şi va avea loc un simpozion despre autenticitatea şi frumuseţea costumului popular românesc, la care vor participa etnografi, etnologi şi specialişti în domeniul confecţionării costumului popular românesc din România, Republica Moldova şi Ucraina.
Autorităţile au decis, anul trecut, să stabilească prin lege o zi dedicată portului tradiţional românesc, ocazie cu care se organizează o serie de activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice, care să „evidenţieze valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone, şi să difuzeze, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural immaterial, la nivel naţional~. Totodată, legea prevede că în cadrul curriculei şcolare pentru clasele IV-XII, la disciplina educaţie civică - sau disciplinele echivalente - vor fi incluse, în luna mai, două ore consacrate tematicii portului tradiţional al zonei şi portului tradiţional al minorităţilor naţionale din România, precum şi semnificaţiei acestora în conturarea şi păstrarea identităţii naţionale etnice.