Datoriile la bănci, şterse în schimbul caselor ipotecate

Camera Deputaţilor, în cali­tate de for decizional, a votat proiectul legii dării în plată, dezbătut intens în ultima perioadă. Astfel, persoanele care au credite ipotecare mai mici de 250.000 de euro şi dovedesc că nu mai au posibilitatea să-şi plătească ratele pot cere băncilor să le preia casa în schimbul ştergerii creanţei. Excepţie fac însă creditele luate prin programul „Prima casă”.

Deputaţii au adoptat miercuri, 13 aprilie, cu un singur vot împotrivă, legea dării în plată, un proiect pe marginea căruia au fost numeroase discuţii şi dispute în spaţiul public. Proiectul iniţial a suferit unele modificări după ce preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii. Astfel, după ce legea va fi promulgată, persoanele care au contractat credite ipotecare mai mici de 250.000 de euro şi care dovedesc că nu mai pot plăti ratele pot cere băncilor să preia casa în schimbul ştergerii creanţei. Totodată, legea se va aplica şi în cazul creditului de nevoi personale, astfel: dacă acesta a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă. Totuşi, darea în plată nu se aplică creditelor contractate prin programul „Prima casă”. De asemenea, darea în plată se va aplica şi celor aflaţi în cursul procesului de executare silită, precum şi celor la care executarea silită s-a încheiat. Legea mai prevede că, dacă o persoană a făcut mai multe credite cu care a cumpărat mai multe case, le poate da înapoi pe toate în schimbul ştergerii datoriilor.

De aceste prevederi nu pot însă beneficia cei care au fost condamnaţi printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea legii.

Odată adoptată de Parlament, legea poate fi contestată la Curtea Constituţională fie de către deputaţi sau senatori, variantă puţin probabilă dat fiind faptul că votul final majoritar a fost însoţit de aplauze furtunoase în plen, fie de către Guvern, Avocatul Poporului şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. După cinci zile, şeful statului are la dispoziţie alte zece pentru a o promulga sau pentru a sesiza Curtea Constituţională.

Reprezentanţii băncilor, prin vocea Asociaţiei Române a Băncilor, apreciază că legea dării în plată va avea un impact negativ asupra stabilităţii financiare, iar pe viitor creditarea va avea de suferit. În acelaşi timp, consilierul pentru strategie al BNR, Adrian Vasilescu, a apreciat, citat de o televiziune centrală, că legea nu va avea viaţă lungă, previzionând că în viitor vor fi deschise numeroase procese în ţară şi în străinătate având ca obiect prevederile acestei legi.

Pe marginea adoptării legii a comentat şi purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, care a subliniat că legea „nu are un caracter social atât de pronunţat cât ar fi dorit Guvernul şi rămân anumite rezerve legate de retroactivitate, rezerve pe care le exprimase şi CSM, şi Ministerul Justiţiei”. Totuşi, principalul obiectiv al Guvernului a fost, potrivit lui Dan Suciu, eliminarea din lege a programului „Prima casă” şi instaurarea unui plafon, ceea ce s-a şi întâmplat.

Banca Naţională a estimat pierderile sistemului bancar datorate dării în plată la circa 2,8 miliarde de lei, însă acestea erau raportate la plafonul maxim de 150.000 de euro, care a crescut potrivit variantei finale a legii la 250.000 de euro.