Evenimente de Ziua Culturii Naționale

Mai multe evenimente academice, culturale și religioase dedicate naşterii poetului Mihai Eminescu au fost organizate ieri în întreaga țară. La Academia Română a avut loc simpozionul „Cultura română la ceas aniversar. Centenarul Marii Uniri”, urmat de expoziția „Mihai Eminescu, reper al spiritualității române” și lansarea volumului „Slujebnicul Arhieresc al Mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei”. La Catedrala Patriarhală și la mormântul din Cimitirul Bellu au fost săvârșite slujbe de pomenire și a fost evocată personalitatea complexă a poetului.

Evenimentele de la Academia Română au fost organizate de Secția Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie și Secția Filologie și Literatură și au fost deschise de acad. Cris­tian Hera, președintele acestei prestigioase instituții, care a vorbit despre poetul național Mihai Eminescu, a cărui zi de naștere este sărbătorită în fiecare an la mijloc de ianuarie: „Omul deplin al culturii româ­nești, după cum îl numea Constantin Noica, sau punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veș­mântului cugetării românești, cum inspirat îl caracteriza Titu Maiorescu, Mihai Eminescu a fost și rămâne o culme de rostire și simțire românească. Omagiindu-l pe Eminescu, onorăm în același timp cultura românească cu ce are mai frumos și mai înălțător. Prin tot ce a realizat de-a lungul celor 152 de ani, Academia Română a dovedit din plin că este a națiunii și face parte din sufletul neamului românesc, precum națiunea găsește într-însa vatra pururea nestinsă a iubirii de neam, amintiri scumpe și nobile imbolduri”, a spus președintele Academiei Române.

În continuare, Lucian Romaș­canu, ministrul culturii și iden­tității naționale, a vorbit despre cultură ca liant al Marii Uniri, iar consilierul prezidențial Sergiu Nistor a transmis aprecierea și respectul președintelui României pentru lucrarea pe care o îndeplinește Academia Română în slujba culturii și națiunii române. Acad. Răzvan Theodorescu, președintele Secției Arte, Arhitectură și Audiovizual a Academiei Române, a vorbit despre noțiunea de „naționalism”, acad. Ioan-Aurel Pop a susținut comunicarea „Cultura română și istoria națională”, iar acad. Nicolae Breban a prezentat epopeea spirituală a românilor. Prof. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române, a susținut prelegerea „Literatura și cultura română în fața Centenarului”.
Prelegerile au fost moderate de acad. Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române.

Simpozionul s-a încheiat printr-un moment artistic susținut de actorul Dorel Vișan, actrița Ortansa Stănescu și compozitorul Eugen Doga, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la simpozionul de la Academie a fost Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.

„Așa cum s-a subliniat în câteva dintre comunicările susținute în cadrul simpozionului de astăzi, Biserica Ortodoxă Română a avut un rol fundamental în promovarea și îmbogățirea culturii naționale. În primul rând, a avut un rol extraordinar în formarea, men­ținerea și îmbogățirea limbii române, care constituie elementul fundamental prin care s-a exprimat cultura română de-a lungul veacurilor. Această contribuție s-a reliefat și prin mulțimea tipăriturilor realizate de oamenii Bisericii, instrumente prin care cultura creștină îmbrăcată în limbă românească a fost comunicată generațiilor viitoare. Mihai Eminescu, pe care îl sărbătorim astăzi în acest mediu festiv, și-a format cultura și în mediul nostru bisericesc”, ne-a declarat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

Expoziție și lansare de carte

În partea a doua a zilei, sala de expoziții a Bibliotecii Academiei Române a găzduit expoziția „Mihai Eminescu, reper al spiritualității române”. Prof. Mircea Martin a prezentat câteva dintre manuscrisele, articolele de presă, cărțile, fotografiile și ilus­trațiile expuse. În continuare, Gabriela Dumitrescu, coordonatorul volumului „Slujebnicul Arhieresc al Mitropolitului Ștefan al Ungrovlahiei”, a prezentat noua apariție editorială. Acad. Răzvan Theodorescu, semnatarul Cuvântului înainte al volumului, a vorbit despre acest tezaur al vechii arte și culturi românești și despre personalitatea Mitropolitului Ștefan I al Țării Românești, comanditarul cărții de cult. Părintele consilier patriarhal Florin Șerbănescu a transmis binecuvântarea și felicitările Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru realizarea culturală de mare excepție a publicării ediției anastatice a slujebnicului de secol 17.

Slujbe de pomenire

Ziua Culturii Naționale a fost marcată și de o serie de evenimente religioase. În biserica Parohiei Ipotești, localitatea natală a poetului național Mihai Eminescu, au fost oficiate slujba de pomenire şi alte evenimente menite să evoce personalitatea marelui poet.

În Capitală, slujba Parastasului a fost săvârșită în mai multe locașuri de cult, precum în Catedrala Patriarhală, după Sfânta Liturghie. Slujba a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de soborul de preoți și diaconi de la Catedrala Patriarhală.

Preasfinția Sa a evocat evlavia familiei lui Mihai Eminescu, el fiind unul dintre cei 11 copii, o familie model pentru Biserică și pentru neam, și a reliefat influența asupra marelui poet a rudelor dinspre mamă, și anume patru monahii și doi monahi, și a rudelor dinspre tată, în special bunicul, care a fost cântăreț bisericesc, în însușirea tainelor credinței ortodoxe. Totodată, ierarhul a menționat rolul vetrelor de spiritualitate ortodoxă din Moldova, dar și „sensibilitatea sa de a se apropia mai ales de oamenii care priveau spre cer”, în creșterea sa duhovnicească.

„Inspirat de învățătura creștină, apoi de cultura germană, scrieri orientale și de istoria României Mari, care l-a preocupat în mod deosebit, Eminescu a reușit ca în nenumăratele sale pagini pe care le-a lăsat literaturii române să creeze o adevărată operă, iar el să fie considerat «poetul nepereche», cel mai mare dintre poeții unui neam. […] Toți cei care îi vedeau ochii, adică fereastra sufletului, așa după cum mărturiseau Caragiale și alți prieteni care au lăsat amănunte în acest sens, spuneau că era un om profund, iar Vlahuță zicea că parcă era coborât dintr-o veche icoană.

Biserica l-a cinstit dintotdeauna, arătând că el a avut trăiri înalte și îl cinstește pentru dragostea pe care a avut-o el față de credința ortodoxă, față de mănăstiri, de Preacurata Născătoarea de Dumnezeu, căreia i-a închinat versuri atât de frumoase”, a spus PS Părinte Episcop Timotei Prahoveanul.

Pelerinaj la Cimitirul Bellu

În pofida gerului și a ninsorii, câteva zeci de persoane din Capitală și din alte zone ale țării s-au adunat ieri la mormântul lui Mihai Eminescu din Cimitirul Bellu, unde a fost săvârșită slujba de pomenire. Această slujbă religioasă a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii în capela cimitirului de către preoți de caritate din cimitirele de stat din București.

La finalul slujbei Parastasului de la mormântul poetului Mihai Eminescu, pr. Costinel Ailioaiei, consilier la Sectorul cimitire, monumente și servicii funerare al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a rostit un cuvânt de învățătură. „Toți cei care simțim românește, care trăim aceleași sentimente de atașament și iubire față de țară, de credință, de Eminescu, ne întrunim în Cimitirul Bellu la rugăciune către Dumnezeu pentru iertarea păcatelor poetului național. Totodată, împreunăm rugăciunea prin actul artistic și prin readucerea aminte a poeziilor și a vieții marelui poet național, mai ales în anul centenarului, când trebuie să gândim cu responsabilitate, cu discernământ, când trebuie să înlăturăm tot ceea ce ne separă, ne dezbină și să privim împreună în același cuget și în aceeași simțire. Eminescu a fost, cu siguranță, printre cei care au luptat pentru înfăptuirea acestui ideal național de veacuri. Tocmai pentru pro-românismul său, pentru dragostea sa de țară a avut de suferit pentru că, așa cum cunoaștem toți cei care ne aplecăm și studiem poeziile și articolele din ziarul «Timpul», vom vedea că Eminescu a luptat pentru țară, pentru credință și pentru unitate”, a spus pr. consilier Costinel Ailioaiei.