Românii se plâng Parlamentului European în probleme de restituire a proprietăţilor

▲ Fiecare cetăţean al UE are dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European, respectiv Comisiei pentru Petiţii, în sfera de competenţă a acestei instituţii ▲ Potrivit statisticilor, anual, peste 1.000 de petiţii iau drumul Bruxelles-ului, în 2007, aproximativ 100 dintre acestea fiind trimise de români ▲ Cele mai multe dintre plângeri se referă la modul defectuos de rezolvare a cazurilor de restituire de proprietăţi ▲

Parlamentul European oferă cetăţenilor europeni posibilitatea de a i se adresa în vederea soluţionării problemelor acestora, aduse la cunoştinţa Parlamentului European prin intermediul petiţiilor. În acest sens a fost creată în cadrul PE Comisia pentru Petiţii, unde ajung plângerile cetăţenilor europeni. Comisia pentru Petiţii decide dacă petiţia îndeplineşte toate criteriile formale şi dacă se referă la domeniile de activitate ale Uniunii, iar, mai departe, contactează Comisia Europeană sau statele membre cerând acestora să abordeze disputa.

Comisia Europeană poate iniţia proceduri legale, iar Parlamentul European poate iniţia acţiuni politice (de exemplu, rezoluţii).

Potrivit statisticilor, în fiecare an, Parlamentul European primeşte peste 1.000 de petiţii de la cetăţeni din toată Europa, cei mai „plângăcioşi“ fiind germanii, britanicii şi spaniolii. De regulă, o treime dintre ele sunt inadmisibile, fie se declină competenţa spre alte instituţii, fie petiţiile nu fac obiectul unor cereri serioase.

În 2007 au fost primite 100 de petiţii de la cetăţeni români sau care se referă la România: aproximativ 43% din petiţiile româneşti au fost declarate inadmisibile, iar restul de petiţii româneşti admise, cele mai mute dintre ele se referă la restituirea de proprietăţi şi, în special, la procesarea lentă a dosarelor fie la nivel administrativ, fie la nivel judecătoresc.

Competenţele Parlamentului European în acest domeniu nu permit să ofere soluţii în cazuri individuale.

Din cauza acestui număr mare de petiţii, Comisia pentru Petiţii a Parlamentului European a solicitat efectuarea unui studiu extern, cu caracter informativ, privind implementarea legislaţiei referitoare la restituirea proprietăţilor confiscate în noile state membre UE şi în Balcanii de Vest.

Românii se plâng la PE că au pensie prea mică

Nicolae Vlad Popa, europarlamentar PD-L, membru al Comisiei pentru Petiţii, susţine că foarte multe petiţii din partea românilor nu ţin de competenţa Parlamentului European. „Se primesc multe petiţii româneşti la Parlamentul European, dar un număr mare dintre acestea sunt declarate inadmisibile întrucât nu ţin de competenţa comunitară, sunt probleme personale“. Europarlamentarul a dat în acest sens un exemplu al unui cetăţean român care s-a plâns PE de pensia foarte mică pe care o primeşte după 27 de ani de muncă în sectorul agricol. „Cu excepţia muncitorilor emigranţi, calcularea drepturilor la pensie se face de către autorităţile naţionale“, a explicat europarlamentarul.

Au fost însă şi petiţii care au primit o rezolvare concretă, în cazul unui petiţionar din Popeşti Leordeni care s-a plâns de o companie de ecarisaj ale cărei emisii duc la mirosuri foarte puternice, Comisia a trimis petiţia către Comisia Europeană în vederea demarării unor controale pentru a stabili dacă în cazul companiei se aplică Directiva 96/61, privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.

De asemenea, membrii Comisiei pentru Petiţii vor efectua anul acesta o vizită în România care urmăreşte „o mai bună cunoaştere a aspectelor ridicate în petiţiile referitoare la ţara noastră, precum şi în vederea stabilirii unor contacte solide cu autorităţile române.“

Petiţii online şi prin poştă

Procesul de soluţionare al unei petiţii este îndelungat însă cetăţenii care îşi exercită acest drept trebuie să o facă în domeniile de competenţă ale UE (drepturile oricărui cetăţean european, aspecte legate de mediu, protecţia consumatorului, libera circulaţie a persoanelor, mărfurilor şi serviciilor şi piaţa internă, aspecte legate de ocuparea forţei de muncă şi politică socială, recunoaşterea calificărilor profesionale).

Petiţiile pot fi trimise atât prin poşta clasică, la adresa Parlamentului European (Parlement européen, Commission des pétitions, Secrétariat, Rue Wiertz B-1047, BRUXELLES, Belgique), cât şi prin intermediul poştei electronice, intrând pe site-ul oficial al PE la secţiunea petiţii, unde există un formular online ce trebuie completat.

Europarlamentarul Victor Boştinaru a lansat site-ul www.petitiipe.ro, care îşi propune să informeze cetăţenii români asupra mecanismelor instituţionale ale Parlamentului European şi procedura pentru unul dintre drepturile fundamentale ale cetăţenilor europeni, de a adresa petiţii acestei instituţii.

Ţări membre precum Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Grecia au apelat la această Comisie pentru a contesta decizii controversate ale guvernelor naţionale.