Românii care vor să cumpere o locuinţă în această perioadă trebuie să plătească, în medie, cu 14% mai mult decât cei care au făcut acest pas la finele lui 2023, reiese dintr-o analiză de specialitate.
Un nou format pentru cărţile de identitate
Cărţile de identitate ale românilor se vor schimba, treptat, cu carduri în format unic, european, cu standarde ridicate de siguranţă. Noile documente vor avea mărimea unui card de credit şi vor include o fotografie, două amprente digitale, o zonă de citire optică şi un steag cu codul ţării. Actualele cărţi de identitate vor fi preschimbate pe măsură ce vor expira, însă nu mai târziu de 10 ani de la aplicarea noilor norme. De asemenea, la solicitarea părinţilor, vor putea fi eliberate cărţi de identitate şi pentru minorii cu vârste mai mici de 14 ani.
La nivelul Uniunii Europene vor fi introduse măsuri de securitate mai stricte pentru cărțile de identitate pentru a reduce fraudele, potrivit unui acord informal cu privire la un nou regulament în acest sens încheiat între reprezentanţii Preşedinţiei române a Consiliului UE şi ai Parlamentului European, informează Ministerul Afacerilor Interne (MAI).
Noile norme prevăzute de acord vor îmbunătăţi securitatea acestor documente „prin introducerea unor standarde minime, atât pentru informaţiile conţinute, cât şi pentru elementele de securitate comune tuturor statelor membre care le emit”. Astfel, cărţile de identitate vor avea forma unui card de credit, vor include o zonă de citire optică şi vor respecta standardele minime de securitate stabilite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale. „Cărţile de identitate vor include o fotografie şi două amprente digitale ale titularului, stocate în format digital, pe un cip fără contact. Vor indica codul de ţară al statului membru emitent în interiorul unui steag al UE şi vor avea o perioadă minimă de valabilitate de 5 ani şi o perioadă maximă de valabilitate de 10 ani. Statele membre pot elibera cărţi de identitate cu o perioadă de valabilitate mai lungă persoanelor cu vârsta peste 70 de ani. În cazul în care se emit cărţi de identitate pentru minori, acestea pot avea o perioadă de valabilitate mai mică de 5 ani”, precizează comunicatul MAI.
Totodată, la solicitarea părinţilor sau a reprezentanţilor legali, vor putea fi eliberate cărţi de identitate şi pentru minorii cu vârste sub 14 ani, cât este în acest moment limita pentru eliberarea unui buletin.
MAI informează că există deja un proiect prin care să adapteze legislaţia naţională la cerinţele europene. „Noile norme vor intra în vigoare la doi ani de la adoptare, aceasta însemnând că până la data respectivă toate documentele noi eliberate trebuie să îndeplinească noile criterii”, precizează MAI.
Cărţile de identitate existente care nu îndeplinesc cerinţele de siguranţă nu vor mai fi valabile la 10 ani de la data aplicării noilor norme sau la expirarea lor, oricare dintre acestea survine mai întâi. Cărţile de identitate eliberate cetăţenilor cu vârsta de peste 70 de ani vor rămâne valabile până la expirarea lor, cu condiţia ca acestea să îndeplinească standardele de securitate şi să aibă o zonă de citire optică. Cardurile mai puţin sigure, care nu îndeplinesc standardele minime de securitate sau nu au o zonă de citire optică, vor expira în termen de cinci ani.
În acest moment, actul de identitate se eliberează pentru prima dată la împlinirea vârstei de 14 ani, cu acesta făcându-se dovada identităţii, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă a titularului. Termenul de valabilitate este de 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, 7 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani, 10 ani după împlinirea vârstei de 25 de ani şi permanent după împlinirea vârstei de 55 de ani.
În cazul eliberării primului act de identitate (14 ani) vor fi prezentate la Direcţia de evidenţă a persoanelor următoarele documente: cerere tip, actul cu care se face dovada spaţiului de locuit, certificat de naştere, certificat de căsătorie, respectiv de divorţ al părinţilor şi contravaloarea taxei de 7 lei.
Din diverse motive, la nivel naţional există aproximativ 154 de mii de persoane cu domiciliul în ţară şi cu vârsta de peste 14 ani care nu au solicitat eliberarea unui act de identitate.