Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Utilizarea simbolurilor UE ar putea deveni obligatorie în Parlamentul European
▲ Parlamentul European ar putea adopta în octombrie o măsură care prevede utilizarea obligatorie a simbolurilor UE, imnul, drapelul şi deviza, chiar dacă nu au fost incluse în Tratatul European de la Lisabona, a anunţat joi Parlamentul, într-un comunicat, relatează AFP ▲
Comisia pentru Afaceri Constituţionale a PE a adoptat joi o modificare în acest sens a regulilor de procedură ale Parlamentului, cu 20 de voturi în favoare şi patru împotrivă.
Această modificare prevede ca drapelul european să fie instalat sistematic la toate reuniunile parlamentare, imnul european (o adaptare a „Odei bucuriei“ a lui Beethoven) să fie cântat în cadrul „sesiunilor solemne“, inclusiv în cadrul recepţiilor şefilor de stat, iar deviza „Uniţi în diversitate“ să figureze pe toate documentele oficiale ale instituţiei.
Această propunere va trebui să fie aprobată în cadrul sesiunii plenare din perioada 20-23 octombrie a.c.
Simbolurile europene erau incluse în Constituţia respinsă în 2005 la referendumurile din Franţa şi Olanda, dar au fost excluse din textul Tratatului de la Lisabona.
Steagul cu 12 steluţe
Steagul e format dintr-un cerc de douăsprezece stele aurii pe un fundal albastru. Deşi steagul este asociat de obicei cu Uniunea Europeană, a fost folosit iniţial de Consiliul Europei, pentru a reprezenta acest continent ca un întreg, la 8 decembrie 1955, fiind proiectul câştigător al lui Arsene Heitz. De la început, Consiliul Europei a dorit ca acest steag să fie folosit de alte organizaţii regionale care doreau integrarea europeană.
Comunitatea Europeană l-a adoptat pe 26 mai 1986. Uniunea Europeană, care a fost înfiinţată în anul 1992 prin Tratatul de la Maastricht, pentru a înlocui Comunitatea Europeană şi a-i prelua atribuţiile, a adoptat, de asemenea, acest steag. De atunci, utilizarea lui a stat sub controlul atât al Consiliului Europei, cât şi al Uniunii Europene. Steagul apare pe aversul tuturor bancnotelor euro, iar stelele, pe monedele euro, precum şi pe permisele de conducere şi plăcuţele de înmatriculare eliberate în ţările membre ale UE. Numărul de stele de pe steag este fix (12) şi nu are legătură cu numărul de state membre ale Uniunii. În 1953, Consiliul Europei avea 15 membri. S-a propus ca steagul să aibă câte o stea pentru fiecare membru şi să nu se schimbe la aderarea unor noi membri. Au fost obiecţii la această măsură, iar în final, a fost adoptat numărul 12, ca simbol al perfecţiunii, fără conotaţii politice.
Consiliul Europei a decis, în 1972, ca „Odă bucuriei“ (ultima parte a Simfoniei a IX-a de Beethoven) să devină imnul său, iar în 1985, statele membre UE l-au adoptat, şi ele, ca imn oficial al Uniunii Europene. Uniunea Europeana nu a urmărit, prin această decizie, să înlocuiască imnurile naţionale ale statelor membre. Alegerea acestei melodii ca imn subliniază aspiraţia spre valorile comune, unitatea în diversitate şi idealurile de libertate, pace şi solidaritate care stau la baza Uniunii Europene. „Unitate în diversitate“ este deviza Uniunii Europene. A fost folosită pentru prima dată în 2000 şi tot pentru prima dată a fost menţionată oficial în Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, încheiat în 2004. Articolul I - 8 enumera simbolurile UE. Semnificaţia devizei este că, prin Uniunea Europeană, europenii îşi unesc eforturile pentru a lucra împreună pentru menţinerea păcii şi pentru prosperitate, şi că numeroasele culturi, tradiţii şi limbi diferite care coexistă în Europa sunt un atu pentru continentul nostru. Deviza apare în cele 20 de limbi oficiale în postere publicate cu ocazia zilei de 9 mai, Ziua Europei.