Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Arta şi valoarea ascultării

Arta şi valoarea ascultării

În vreme ce unele persoane sunt "ascultători" înnăscuţi, altele au nevoie să înveţe arta ascultării. Cunoscându-şi punctele tari şi punctele slabe în această privinţă şi lucrând câteva tehnici simple, oricine poate deveni un bun ascultător.

În primii ani de viaţă suntem învăţaţi să vorbim. Vorbirea este o deprindere foarte importantă, una dintre cele care arată dacă un copil se dezvoltă normal sau nu. Şi totuşi, o deprindere care este la fel de, dacă nu chiar mai importantă decât vorbirea şi care deseori este trecută cu vederea de către părinţi, educatori sau şefi, mai târziu, este ascultarea. De ce este atât de important? După Bernard Ferrari, autor al cărţii "Power Listening: Mastering the Most Critical Business Skill of All", ascultarea corectă este cheia care ne deschide către idei care alimentează succesul. Autorul spune că există trei atitudini care ne ajută să devenim buni ascultători. Prima atitudine este aceea de a avea respect faţă de interlocutor. Cei mai buni ascultători recunosc că ei nu pot accede fără a căuta să afle informaţii de la cei din jurul lor şi pentru aceea le arată că aportul lor este foarte important. Atunci când arătăm respect pentru ideile celorlalţi, este mult mai probabil ca şi ei să răspundă cu respect. De asemenea, ei se vor simţi impulsionaţi să-şi împărtăşească în continuare ideile. Cu alte cuvinte, un bun ascultător nu sare pe partenerul de dialog să-i ţină prelegeri ori să-i dea sfaturi cu privire la greşelile pe care acesta le va fi făcut în acţiunea pe care tocmai o povestea.

A doua atitudine este aceea de a vorbi mai puţin şi a asculta mai mult. Ferrari spune că cel mai bun procent ar fi acela al regulii 80/20. Ascultăm 80% din timp şi vorbim 20%. Să folosim cele 20 de procente pentru a pune întrebări edificatoare mai degrabă decât a spune ce avem noi de zis cu privire la conversaţia respectivă.

A treia atitudine se referă la a-ţi pune ideile la încercare. Autorul spune că pentru a putea asculta eficient avem nevoie să fim pregătiţi să punem la încercare ideile pe care le aveam dintotdeauna şi le preţuiam. Să fim deschişi, deoarece faptul că ceva a fost făcut întotdeauna într-un anume fel în trecut nu înseamnă că nu mai există o cale la fel sau chiar mai bună. (C.S.)