25 de persoane de confesiune coptă au fost rănite, pe 12 martie, în urma atacului venit din partea a 3000 de musulmani, anunţă AsiaNews.
Patru preoţi, un diacon şi aproximativ 400 de credincioşi au fost atacaţi cu violenţă de fundamentaliştii musulmani, conduşi de imam, în timp ce erau adunaţi la rugăciune. Evenimentul a avut loc în nord-vestul provinciei Mersa Matrouh şi a fost cauzat de o informaţie potrivit căreia creştinii vor să ridice o nouă biserică, în fapt fiind vorba despre un hospice.
Grupul de beduini şi salafi a aruncat cu pietre în noua construcţie şi în cei prezenţi acolo. Forţele de poliţie nu au reuşit să facă faţă atacului, deşi au împrăştiat gaze lacrimogene şi au arestat zeci de persoane, musulmani şi creştini.
Imamul local, într-o intervenţie media, a specificat că cele întâmplate sunt manifestarea datoriei de a lupta împotriva duşmanilor Islamului, spunând că "prezenţa creştinilor în zonă nu este tolerată". "Creştinii copţi sunt speriaţi, mai ales femeile şi copiii care au fost atacaţi", a spus preotul copt Matta Zakarya.
În Egipt, creştinii copţi reprezintă 10% din populaţie, majoritatea celorlalţi cetăţeni fiind musulmani. Discriminările la adresa creştinilor copţi sunt frecvente, fiind cauzate de continua creştere a fundamentalismului islamic.
Atacuri condamnate de mulţi lideri religioşi
Totuşi, atacurile de la Mersa Matrouh au fost condamnate şi de unii lideri religioşi musulmani. "Condamn cu cea mai mare tărie atacurile asupra creştinilor din Egipt", a spus Asghar Ali Engineer, liderul musulmanilor indieni şi şeful Centrului pentru Studii despre Societate şi Secularism din Bombay. "Viaţa umană este sacră şi nimeni nu are dreptul să îşi atace un semen, pentru nici un motiv. Este inacceptabil". El a mai spus că "în lume sunt lideri religioşi de mai multe feluri, de la fundamentalişti care incită la ură împotriva minorităţilor, până la imami care au vederi mai liberale. În orice caz, oricine îndeamnă mulţimile la ură interreligioasă trebuie să fie condamnat în termenii cei mai duri". Clericul indian a spus că "musulmanii se referă la profetul Mahomed ca la "Muhsin-e-Insaniyyat", binefăcătorul omenirii, dar se întreabă foarte rar ce înseamnă acest lucru". El explică: "Mahomed a avut o inimă dreaptă şi simţul judecăţii, un concept drag în întregul Islam şi anume dreptatea pentru cei mai slabi din societate". Pe lângă Coran, Mahomed a dat oamenilor "drepturi şi demnitate, dimpreună cu un simţ al responsabilităţii". "Demnitatea umană - spune liderul musulman indian - nu se restrânge doar la o religie, un trib, un grup etnic, ci la toţi fiii lui Adam (karramna bani Adam). Aceasta este o declaraţie revoluţionară privitoare la drepturile omului, făcută cu 1400 de ani înainte de apariţiei Chartei ONU. Apoi, profetul a spus că toată creaţia este parte a familiei lui Allah. Musulmanii trebuie să reflecteze serios la căderile lor şi să se întoarcă la valorile înscrise în Coran".
