Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Banii nu cumpără fericirea

Banii nu cumpără fericirea

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Societate
Data: 10 Aprilie 2012

Cercetările arată că persoanele care îşi propun să aibă avere, prestigiu şi multe lucruri materiale sunt mai predispuse spre depresie şi anxietate şi sunt mai puţin sociabile decât cele care nu au astfel de valori.

Un studiu ale cărui rezultate au fost publicate în revista "Psychological Science", şi preluate de "ScienceDaily" în 9 aprilie a.c. arată că în două din patru experimente studenţii au fost expuşi unor situaţii materialiste, prin sarcini la care lucrând erau în contact cu imagini ce reprezentau luxul, ori cuvinte care mobilizau valori consumeriste (vs imagini neutre, fără astfel de conotaţii). Studiul a fost condus de psihologul Galen V. Bodenhausen de la Universitatea Northwestern, alături de colegii săi, Monika A. Bauer, James E. B. Wilkie, and Jung K. Kim. Completând ulterior nişte chestionare, s-a observat că cei care priviseră la maşini de lux, electronice şi bijuterii erau mai predispuşi la depresie şi anxietate şi mai puţini interesaţi de activităţi sociale, precum petrecerile, şi mai singuratici decât ceilalţi.

Descoperirile au implicaţii atât sociale, cât şi personale, spune Bodenhausen. "A devenit un lucru comun să foloseşti cuvântul "consumator" ca un termen generic pentru "oameni" în ştiri, în discuţiile despre taxe, politici sociale ori sănătate. Dacă am folosi termeni ca "americani" ori "cetăţeni" în locul acestui cuvânt, "această subtilă diferenţă activează centre diferite din punct de vedere psihologic". Putem avea de asemenea iniţiativa personală de a reduce efectele depresive, izolante ale setării mentale materialiste prin evitarea stimulilor săi, cel mai clar prezenţi în publicitate. Care ar fi metoda? Să privim mai puţin la tv". (Traducere Cristina Sturzu)

 

 

 

Citeşte mai multe despre:   fericire  -   depresie