Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Banii nu cumpără fericirea
Cercetările arată că persoanele care îşi propun să aibă avere, prestigiu şi multe lucruri materiale sunt mai predispuse spre depresie şi anxietate şi sunt mai puţin sociabile decât cele care nu au astfel de valori.
Un studiu ale cărui rezultate au fost publicate în revista "Psychological Science", şi preluate de "ScienceDaily" în 9 aprilie a.c. arată că în două din patru experimente studenţii au fost expuşi unor situaţii materialiste, prin sarcini la care lucrând erau în contact cu imagini ce reprezentau luxul, ori cuvinte care mobilizau valori consumeriste (vs imagini neutre, fără astfel de conotaţii). Studiul a fost condus de psihologul Galen V. Bodenhausen de la Universitatea Northwestern, alături de colegii săi, Monika A. Bauer, James E. B. Wilkie, and Jung K. Kim. Completând ulterior nişte chestionare, s-a observat că cei care priviseră la maşini de lux, electronice şi bijuterii erau mai predispuşi la depresie şi anxietate şi mai puţini interesaţi de activităţi sociale, precum petrecerile, şi mai singuratici decât ceilalţi.
Descoperirile au implicaţii atât sociale, cât şi personale, spune Bodenhausen. "A devenit un lucru comun să foloseşti cuvântul "consumator" ca un termen generic pentru "oameni" în ştiri, în discuţiile despre taxe, politici sociale ori sănătate. Dacă am folosi termeni ca "americani" ori "cetăţeni" în locul acestui cuvânt, "această subtilă diferenţă activează centre diferite din punct de vedere psihologic". Putem avea de asemenea iniţiativa personală de a reduce efectele depresive, izolante ale setării mentale materialiste prin evitarea stimulilor săi, cel mai clar prezenţi în publicitate. Care ar fi metoda? Să privim mai puţin la tv". (Traducere Cristina Sturzu)
