Beneficiile lecturii sau despre bogăţia ascunsă în cuvânt

Mircea Eliade a scris o lucrare intitulată "Cărţi pascale sau despre necesitatea unui manual al perfectului cititor", apărută în anul 1939. Marele istoric al religiilor, el însuşi un cititor neobosit - şi dacă vom lectura "Romanul adolescentului miop", vom înţelege ce însemna pentru Eliade "cititorul perfect" -, spune că funcţia primordială, magică a lecturii este "de a stabili contactul dintre om şi cosmos, de a aminti memoriei scurte şi limitate a omului modern o vastă experienţă colectivă şi de a lumina Riturile". Ea, lectura, este capabilă "să ne reveleze ritmurile din afara noastră".

Fără îndoială, Mircea Eliade ne oferă imaginea cititorului perfect, un deziderat ce pare imposibil de atins în lumea mult prea grăbită în care trăim şi am văzut, în numerele trecute, ce părere au tinerii despre acest subiect şi de ce a devenit cititul o preocupare "de lux", aşa cum este privită de mulţi oameni ai literelor, indiferent că vorbim de scriitori, critici literari, profesori sau simpli iubitori ai cărţilor. În acest număr ne propunem să identificăm, împreună cu câţiva tineri liceeni, unele dintre beneficiile lecturii, pe scurt, de ce este bine să citim.

Ce alegem? O carte folositoare sau navigatul în nimic?

"În primul rând, ne mai amintim cum se scrie şi cum se vorbeşte corect... Personal, mi se întâmplă să fiu nevoită să scriu ceva de mână şi să am probleme în găsirea cuvintelor şi scrierea lor... Obişnuinţa tastaturii calculatorului şi comunicarea prescurtată pe care o practic pe net îşi arată efectele nu tocmai bune", mărturiseşte Georgiana Rusu, elevă în clasa a X-a a Colegiului Naţional "Iulia Haşdeu" din Bucureşti. Georgiana nu este mulţumită nici de faptul că rapiditatea comunicării de pe internet o obligă să folosească propoziţii scurte, foarte multe prescurtări şi acest fapt are urmări atunci când este pusă în situaţia de a face o prezentare, o expunere şi de a se exprima în fraze mai elaborate, mai complexe ca şi compoziţie gramaticală. "De aceea spun că lectura ne ajută să învăţăm să vorbim corect, să ne exprimăm în fraze frumoase, bine alcătuite, ne îmbogăţeşte vocabularul, aflăm cuvinte noi, ne lărgim orizontul de exprimare în domenii diverse. Am observat că şi la filme frazele sunt scurte, comunicarea este lapidară, numărul de cuvinte folosit este foarte redus... şi mai spun unii că ai ce să înveţi din filme... mă îndoiesc. Poate doar experienţe în urma cărora să spui: aşa nu! Nu sunt de acord nici cu părerea că personajele filmelor îţi oferă modele de socializare, experienţe gratuite; cărţile, prin firul acţiunii, prin urmărirea evoluţiei unui personaj, prin analiza conflictelor în jurul cărora se ţese firul epic, îţi pot îmbogăţi experienţa de viaţă şi te pot ajuta să socializezi mai bine, să comunici mai eficient", este de părere Georgiana.

Informarea pe net... dintr-o capcană într-alta

Ioana Tănase, o liceancă în an terminal, ne-a spus că nu este de acord cu cei care consideră că doar calculatorul şi internetul sunt vinovate de lipsa lecturii în rândul tinerilor. "Cei care fac astfel de afirmaţii nu vor să recunoască faptul că folosirea calculatorului îţi dezvoltă atenţia şi viteza de reacţie şi este un mod de relaxare, bineînţeles, atât timp cât nu devii dependent de el, mai ales de jocuri şi statul pe mess. Pentru că, trebuie să recunoaştem, noi, elevii, nu stăm pe internet cu dorinţa de a ne îmbogăţi cultura generală, ci pentru distracţie. Şi aici poate este o greşeală - internetul nu poate înlocui cărţile, lectura fiind principala modalitate de învăţare; degeaba îţi explică profesorul regulile gramaticale dacă nu citeşti o carte şi le vezi aplicate în dialogurile personajelor. Prin lectură, cunoşti mai multe, descoperi aspecte din trecut şi îţi îmbogăţeşti bagajul de informaţii, ba, mai mult, înveţi să legi informaţiile, să faci conexiuni la care nu te-ai gândit până atunci, şi nu mai vorbim de faptul că, citind mult pe un anumit domeniu de interes, ajungi, după o perioadă, să stăpâneşti bine acel domeniu şi să fii un bun specialist. Noi, elevii, greşim foarte mult prin faptul că nu suntem selectivi cu informaţia de pe net... căutăm ceva şi nu urmărim subiectul... în scurt timp ajungem să citim cu totul altceva şi după câteva ore ne dăm seama că nu ne-am atins obiectivul - am citit tot felul de lucruri, dar nu am aflat ce căutam, pentru că atenţia ne-a fost distrasă spre altceva. Când lucrăm cu cărţile, nu cădem în capcana aceasta."

Imaginaţia şi creativitatea, beneficii majore ale lecturii

Andrei este un tânăr conştient de faptul că am ajuns în situaţia de a căuta zeci de motive doar pentru a ne scuza că nu mai avem bucuria de a citi. "Suntem mulţi care spunem că în ziua de azi este mai uşor să vedem un film decât să citim cartea după care a fost realizat, să vedem o emisiune tv, să stăm pe net decât să citim un roman sau o carte care ne poate ajuta la serviciu sau în domeniul care ne interesează. Acesta este adevărul, însă cititul trebuie să aibă locul lui în viaţa noastră, aşa grăbită cum este. Noi mai glumim între noi cu faptul că "am lecturat" subtitrările la două filme aseară, însă problema este serioasă. Dacă mă întrebaţi ce beneficii îmi aduce lectura, vă voi spune că toate cărţile pe care le-am citit din plăcere, unele, recunosc, fiindu-mi recomandate, m-au marcat într-o oarecare măsură. Toate poveştile de viaţă, personajele şi situaţiile prin care acestea trec m-au ajutat să înţeleg anumite probleme din viaţa mea şi să ştiu unde să caut rezolvarea, am citit despre caractere pe care apoi le-am întâlnit în viaţa reală şi mai ales le-am recunoscut şi am ştiut cum vor reacţiona şi de multe ori am fost pregătit pentru a întâmpina o situaţie... am reuşit să evit anumite neplăceri şi momente mai încordate. Am auzit de zicala: viaţa bate filmul, dar vă asigur că am trăit sau am auzit de situaţii similare cu cele întâlnite în cărţile pe care le-am citit... atât cât am citit, mai ales literatură. Lectura îţi oferă multe beneficii, te face, cu siguranţă, mai bogat, dar trebuie să existe şi acea scânteie care să aprindă focul... cineva care să îţi deschidă pofta de citit... la mine a fost profesoara de literatură universală, o persoană pe care nu am văzut-o vreodată fără două-trei cărţi în mână. Dumneaei mi-a explicat că varietatea informaţiilor pe care ţi-o oferă cărţile îţi permite să faci tot felul de conexiuni şi în final să fii tu cel care generează idei noi. Prin aflarea ideilor născute de alţii poţi deveni, la rândul tău, creator, cel care naşte idei noi, şi asta mi se pare formidabil. Lectura îţi dezvoltă imaginaţia şi creativitatea, doar pentru aceasta merită să citim, restul, le aflăm pe parcurs."

Cititul, o necesitate a sufletului şi a minţii

"Mă doare sufletul când aud tineri afirmând faptul că lectura nu-i ajută cu nimic şi nu au vreun motiv să citească. Este foarte dificil, şi o spun după o experienţă îndelungată la catedră, să îl determini pe un elev să guste puţin câte puţin din tainele lecturii. Pentru că, odată simţită această aromă fără seamăn, cititul devine o necesitate a sufletului şi a minţii, nu mai poţi respira fără să citeşti, lectura devine un refugiu de linişte în atâta nelinişte fizică şi spirituală. Nu insist pe motivele pentru care consider că cititul trebuie să devină un dat de zi cu zi: spontaneitate în exprimare, bogăţie de informaţie, ba este şi ieftin - poţi împrumuta, nu doar cumpăra, dar bibliotecile sunt goale -, poţi să citeşti oriunde, în parc, în metrou, la munte, la mare, imaginaţia zboară fără limite, simţul critic se ascute, constructiv, dar accentuez că ceea ce trebuie să le explicăm elevilor noştri este faptul că cititul nu e doar o activitate intelectuală, ci şi un propulsor al emoţiilor. O carte este disponibilitatea de a linişti sufletul şi mintea, de a rămâne doar cu tine însuţi.

De ce nu mai iubesc astăzi tinerii literatura? Este o întrebare care poate primi o multitudine de răspunsuri. Pentru că sunt într-o cursă a alienării, într-un vacarm creat de internet, cluburi, bolizi ai şoselelor, de prea multe cuvinte goale, gen "super", "beton", "criminal" (în loc de grozav), "marfă" etc., care nu au nimic în comun cu poezia ca stare de suflet. Literatura este un balsam al spiritului. Câtă viaţă pulsează în romanele lui Rebreanu, câtă sete de ideal în dramaturgia lui Camil Petrescu! Poezia a dispărut aproape de tot, chiar şi de pe rafturile librăriilor. Oricât de actuali ar fi John Keith, Allan Poe sau Eminescu (mai ales prin Epigonii), rareori îşi mai amintesc tinerii de ei. Mircea Cărtărescu afirma în Jurnal că nu poate supravieţui dacă nu citeşte şi dacă nu scrie. Fiecare carte necitită este uciderea premeditată a celui care a scris-o. Prin felul nostru de a fi ne distrugem scriitorii, literatura, cultura, ne sinucidem spiritual", este de părere Maria Iuga, profesor de limba şi literatura română.