Beneficiile medicale şi spirituale ale alăptării

În ciuda beneficiilor multiple pe care le aduce, alăptarea copilului nu este agreată de multă lume, indiferent de implicarea sau nu a acesteia. Un proces natural şi simplu, alăptarea are multiple avantaje atât pentru copil, cât şi pentru mamă, familie sau societate.

Un studiu recent publicat în "Buletinul de Psihologie Socială şi a Personalităţii" evidenţiază faptul că, deşi există numeroase avantaje pe multiple planuri, mamele care alăptează sunt uneori privite ca mai puţin competente decât celelalte femei care lucrează în acelaşi domeniu. În aceste condiţii, cercetătorii recomandă depăşirea acestei bariere mentale şi promovarea activă a alăptării.

Este paradoxal faptul că, deşi anual se adaugă noi descoperiri care pledează pentru superioritatea alimentaţiei naturale faţă de oricare alt tip de alimentaţie, numărul copiilor alăptaţi este foarte mic. Foarte multe mame apelează la preparate dietetice, deşi toate acestea au ca standard de aur tocmai laptele matern.

Avantaje pentru copil

Doctorii pediatri din toată lumea declară în unanimitate faptul că laptele matern este cel mai bun lucru pe care îl poate oferi o mamă copilului ei. Aceasta nu doar pentru că el conţine toţi nutrienţii necesari în cantităţile ideale, dar acest produs viu, cu celule şi substanţe biologic active, îşi schimbă compoziţia în timp şi chiar pe durata unei alăptări pentru a furniza exact ceea ce îi trebuie copilului care creşte şi se dezvoltă astfel armonios. Nici un alt produs nu poate substitui laptele pe care mama îl produce pentru propriul copil.

În acelaşi timp, componentele laptelui specific speciei au rol funcţional imunologic, antimicrobian şi metabolic. Se vorbeşte despre un adevărat sistem imun al laptelui uman, cu rol protector. Astfel, multiple studii au demonstrat o scădere a numărului general de infecţii apărute la copil, fie că ele afectează urechea, căile respiratorii, plămânii, intestinele sau rinichii. Se constată de asemenea şi o scădere a incidenţei reacţiilor alergice, a diabetului sau a obezităţii. Pe termen lung, scade riscul total de alergii sau infecţii, de astm, de boli cardiovasculare, de boală celiacă, de obezitate. În acelaşi timp, fetiţele alăptate la sân au un risc diminuat de a dezvolta mai târziu cancer de sân.

Pe lângă aceste efecte somatice, numeroase studii au evidenţiat faptul că alăptarea prelungită şi exclusivă îmbunătăţeşte dezvoltarea cognitivă a copilului. Astfel, copiii alăptaţi au un IQ mai mare decât cei hrăniţi cu formule de lapte. Un studiu efectuat la Essex şi publicat anul acesta a evidenţiat faptul că alăptarea determină efecte semnificative asupra dezvoltării creierului. Un alt studiu efectuat de această dată la Oxford asociază alăptarea cu o frecvenţă mai mică a problemelor de comportament ce ar apărea pe viitor.

Dăruieşti şi primeşti

Mama nu este lipsită de beneficii atunci când dăruieşte hrană din propriul trup. Hormonii secretaţi în timpul alăptării produc o calmare şi o relaxare a mamei, conferindu-i un sentiment de responsabilitate, dar în acelaşi timp şi de valoare. Ea va avea un comportament mai afectiv şi mai empatic, favorizând legătura emoţională cu propriul copil, toate acestea având un efect net favorabil în prevenirea depresiei postpartum, o stare care poate afecta mama după naştere într-o măsură mai mare sau mai mică.

Substanţele stimulate de alăptare ajută la regenerarea uterului, contractându-l şi scăzând riscul de sângerare. Un alt efect al alăptării este întârzierea reapariţiei fertilităţii prin inhibarea ovulaţiei. Aceasta are o eficacitate de peste 98% în prevenirea unei sarcini în primele şase luni de alăptare integrală.

Prin alăptare, mama scapă mai uşor de kilogramele în plus depuse pe parcursul sarcinii, deşi în acest sens este nevoie şi de o dietă corelată cu obişnuitele exerciţii fizice. Pe termen lung, prin alăptare scade riscul de a dezvolta cancer de sân, de ovar sau de endometru, se favorizează remineralizarea osoasă cu scăderea riscului de osteoporoză şi a fracturilor de şold, scade riscul de boli cardiovasculare, de sindrom metabolic sau artrită reumatoidă. Un studiu efectuat în Memphis, Tennessee, şi publicat la începutul acestui an recomandă mamelor care au supravieţuit unui cancer în copilărie să alăpteze, aceasta fiind o metodă de protecţie împotriva multiplelor efecte negative pe termen lung ale tratamentelor primite.

Toate au fost create cu înţelepciune

Au existat perioade când se făcea o publicitate intensă produselor care înlocuiau laptele matern, cu tendinţa de a submina valoarea inestimabilă a laptelui matern. Aceste lucruri s-au reglementat în timp, iar astăzi se recunoaşte din ce în ce mai mult multiplele calităţi ale laptelui matern şi implicaţiile benefice asupra copilului, mamei, dar şi a societăţii.

Atunci când au găsit un înlocuitor pentru laptele matern, oamenii de ştiinţă credeau că au putut crea ceva ce are doar beneficii ce le depăşesc pe cele ale produsului natural, ei credeau că fac un bine înlocuind ceva natural care părea simplu sau chiar vulgar cu formule complicate obţinute după cercetări îndelungate şi prin procedee tehnologice complexe. Deşi sunt costisitoare, consumând timp şi energie suplimentară pentru preparare, aceste formule de lapte adaptat nu pot fi decât surogate ale adevăratului lapte matern. În acest sens, acum se încearcă o promovare a alimentaţiei naturale prin orice mijloace, iar companiile producătoare de formule de lapte adaptat sunt obligate să nu facă publicitate excesivă, să ofere gratuităţi sau să scadă foarte mult preţul. Acestea sunt utile doar în cazul în care mama nu poate sau nu trebuie să alăpteze.

Laptele matern îşi schimbă compoziţia în funcţie de necesităţile copilului pentru ca acesta să se dezvolte armonios, să fie sănătos şi cu minte luminată. Acestea îl vor ajuta mai târziu să nu aibă doar relaţii intrafamiliale armonioase, dar el va fi mai adaptat şi pentru a face faţă mai uşor în diferitele împrejurări sociale. Astfel, omul va fi mai adaptat pentru o relaţie de comuniune cu ceilalţi, dar şi cu Dumnezeu.

Fiecare mamă să ia exemplul Maicii Domnului

Dumnezeu ia trup omenesc şi se hrăneşte cu lapte pentru a creşte. El ştie că a creat totul cu un rost şi că dezvoltarea iniţială a omului se face cel mai bine cu laptele provenit de la mama sa. Iisus Hristos a folosit şi a creditat ca fiind de mare folos această metodă naturală şi eficientă pentru propria creştere. Astfel, cei din jur recunosc importanţa unei mame care şi-a alăptat copilul şi pe care l-a crescut cu dragoste. Femeia din popor care exclamă că "Fericit este pântecele care Te-a purtat şi fericiţi sunt sânii pe care i-ai supt!" (Lc. 11,27) intuieşte rolul determinant al acestor factori în dezvoltarea umană, înainte chiar de dovedirea ştiinţifică. Ea asociază activitatea Mântuitorului cu minunile impresionante pe care le face şi învăţătura nouă pe care o aduce, cu începutul bun pe care l-a pus mama Sa, cu grija ei în creşterea lui Iisus. Aşadar, fiecare mamă poate lua exemplul Maicii Domnului care s-a făcut ascultătoarea lui Dumnezeu. Prin cuvintele "Aşa este, dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc!" (Lc. 11,28), Mântuitorul învaţă că prin efectuarea îndatoririlor naturale faţă de propriii copii omul se face ascultător şi împlinitor al voii lui Dumnezeu. Procesele şi datoriile naturale ale dragostei faţă de copil sunt o componentă esenţială în îndeplinirea voii lui Dumnezeu şi de aceea Hristos fericeşte toate mamele şi pe toţi cei care îndeplinesc faptele iubirii faţă de copii.