Cel mai mare filantrop al ţării

Populaţia României a intrat în anul 2011 ducându-şi traiul la limita sărăciei. Criza financiară care s-a făcut resimţită în ţara noastră încă din 2010 a golit mesele şi aşa sărace ale oamenilor. Atât pe străzile marilor oraşe, cât şi în târgurile din provincie vezi oameni cu feţe triste, răpuşi de griji şi de nevoi. Pentru a veni în sprijinul societăţii, Patriarhia Română, cel mai mare filantrop din ţară, şi-a intensificat anul trecut programele de binefacere ai căror beneficiari au fost bătrânii, copiii şi familiile nevoiaşe.

Majoritatea fondurilor utilizate în cadrul acestor programe provin din donaţii, ceea ce înseamnă că în perioade dificile oamenii îşi întorc faţa către oameni, fapt confirmat şi de o cercetare cantitativă de tip omnibus realizată în luna aprilie 2010 de agenţia Mercury Research la comanda Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Studiul arată că, în actualul context economico-social nefavorabil pe care îl traversăm, mai mult de o treime din români au încredere în organizaţiile neguvernamentale. "Comportamentul civic şi filantropic este manifestat în România mai ales prin donaţii la biserică (33% din participanţii la această cercetare alegând în mod repetat această metodă de implicare) şi în unele cazuri prin munca în comunitate (pentru 15% din români)", a declarat sociologul Mircea Kivu.

O istorie multiseculară în slujba aproapelui

În Biserica Ortodoxă Română, organizarea de acţiuni filantropice nu este doar o tradiţie, ci şi împlinirea unei porunci dată de Mântuitorul. "Iisus Hristos promite ucenicilor săi şi celor care vor crede în El prin cuvântul lor moştenirea Împărăţiei cereşti. "Veniţi, binecuvântaţii Tatălui meu, moşteniţi împărăţia cea gătită vouă încă de la întemeierea lumii, pentru că flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc, însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau, străin am fost şi M-aţi primit, bolnav şi în temniţă M-aţi cercetat"", ne spune preotul Marian Constantinescu de la Parohia "Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon şi Sfânta Cuvioasă Parascheva" din Bucureşti.

Acţiunile filantropice sunt desfăşurate de către Biserică încă de la începuturile ei, însă la iniţiativa Sfântului Vasile cel Mare, marele teolog capadocian, ele au început a se desfăşura într-o formă organizată, cunoscută sub numele de Vasiliada. "Activităţile au constat în înfiinţarea de azile şi spitale pe lângă biserici, inclusiv a caselor de copii orfani, a caselor pentru văduve, a caselor pentru cei aflaţi în nevoi şi neputinţă, îndemnând pe cei înstăriţi să-i miluiască din prisosul şi dragostea lor pe cei bolnavi, bătrâni şi nevoiaşi. Această acţiune a Bisericii a continuat cu timp şi fără timp, împlinind porunca Mântuitorului Iisus Hristos de a-l iubi pe apropapele ca pe sine sau ca pe tine însuţi. Nu există parohie care să nu împlinească această datorie de suflet către semenul său pentru că în semen, în aproapele nostru, îl întâlnim pe Mântuitorul", a adăugat preotul Marian Constantinescu.

Sprijin pentru sute de copii

Sute de copii bolnavi sau abandonaţi din Bucureşti au găsit sprijin la Biserica "Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon şi Sfânta Cuvioasă Parascheva", situată în strada Iancu Căpitanu, Protoieria 2 Capitală. "Parohia încearcă după putere să îndeplinească cele de cuviinţă pentru aproapele, acordând asistenţă religioasă, dar şi ajutoare materiale. Cei vizaţi de activitatea noastră sunt 166 de copii din Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică, din strada Balotului nr. 42, cei 160 de copii din centrul de zi Harap Alb, cei 20 de copii din apartamentele sociale, dar şi deţinuţii din penitenciarele Giurgiu şi Jilava", a menţionat părintele Marian Constantinescu. Copiii şi deţinuţii au primit din partea bisericii alimente, haine şi medicamente.

Criza afectează şi psihic

Potrivit datelor furnizate de fundaţia "Salvaţii Copiii" România, cei mai afectaţi de actualul context economic sunt minorii. Astfel, în anul 2009, la nivel naţional, 3 din 10 copii cu vârsta până în 15 ani au fost afectaţi de sărăcie. Psihologii sunt de părere că sărăcia îşi pune amprenta asupra psihicului, numărul oamenilor depresivi fiind în creştere. Se observă de asemenea şi o majorare a cazurilor de dereglări comportamentale născute din cauze strict de natură socială. "De cele mai multe ori, profilul clientului depresiv care necesită suport psihologic este omul care are 40-50 de ani, femeie sau bărbat, ce s-a trezit dat afară de la locul de muncă şi care în societatea românească nu găseşte nici o soluţie. Criza afectează în special persoanele care până acum s-au descurcat din punct de vedere financiar. Aceşti oameni ajung să îşi piardă stima de sine şi să devină depresivi. Toate aceste evenimente sunt percepute ca un eşec personal, care le îngrădeşte elanul să se relanseze. Am întâlnit pe străzile Bucureştiului oameni care cerşesc pentru că nu au ce mânca. De aceea, iniţiativa Patriarhiei de a înfiinţa noi cantine sociale este una binevenită. Pentru aceşti oameni este un colac de salvare", este de părere psihoterapeutul Emilia Potenteu.

Program pastoral de criză

Pe lângă cele 335 de programe social-filantropice derulate de Biserica Ortodoxă Română, în vara anului 2010, Patriarhia Română a demarat programul pastoral şi social în vremuri de criză. Două dintre obiectivele programului menit să vină în sprijinul credincioşilor săraci prevăd creşterea numărului persoanelor care beneficiază de masă la cantinele parohiale şi organizarea de noi cantine filantropice pe lângă parohiile cu spaţii disponibile şi posibilităţi financiare. Decizia vine în contextul în care datele statistice oficiale scot în evidenţă faptul că din ce în ce mai mulţi români au început să cumpere mai rar şi mai ieftin.