Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Colocviu patristic la Balamand
Cu prilejul aniversării, în 2010, a 40 de ani de la înfiinţare, Institutul de Teologie Ortodoxă de la Balamand (nordul Libanului) a organizat în perioada 1-4 decembrie un colocviu patristic despre opera Sfântului Ioan Damaschin, relatează orthodoxie.fr. La manifestare au participat profesori şi cercetători din opt ţări (Liban, Germania, Canada, Statele Unite, Franţa, Grecia, Siria şi România).
Pe durata celor trei zile de lucru (1-3 decembrie) au fost prezentate 21 de comunicări repartizate în şase secţiuni care demonstrează bogăţia şi diversitatea lucrărilor Sfântului Ioan Damaschin. Prima secţiune, intitulată „Istoria şi prezentul“, a oferit două comunicări: IPS Vasile, mitropolitul grec ortodox de Akkar, profesor la Universitatea din Balamand, „Epoca Sfântului Ioan Damaschin“, şi pr. Isaac Barakat, de la aceeaşi instituţie, „Veneraţia populară pentru Sfântul Ioan Damaschin“. Cea de-a doua secţiune a fost intitulată „Biblie şi Liturghie“ şi intervenţiile au aparţinut pr. Patrick OâGrady, Arhiepiscopia antiohiană din America, („Slujbele funebre pe 8 glasuri ale Sfântului Ioan Damaschin: reflecţii biblice şi teologice“), şi profesorului Daniel Ayuch, Universitatea din Balamand („Canonul de la praznicul Sfântului Ilie şi relaţia cu cărţile I-II Regi“). Intitulată „Muzică, liturghie şi predică“, cea de-a treia secţiune a grupat intervenţii ale pr. Jean Laty (Universitatea din Damasc, Siria) - „O teorie a muzicii bizantine contemporane în lumina teoriei Sfântului Ioan Damaschin“ şi ale pr. Bassam Nassif, Universitatea din Balamand, „Stilul retoric al predicilor Sfântului Ioan Damaschin“. Cea de-a patra secţiune, purtând numele „Dogmă şi icoană“, a adunat numeroase comunicări. Profesorul Nicolas Abou Mrad, Universitatea din Balamand („Biblia şi teologia icoanei în apărarea icoanelor la Sfântul Ioan Damaschin), pr. Viorel Sava, Universitatea din Iaşi - „Caracterul hristologic al iconologiei Sfântului Ioan Damaschin“, prof. Fadi Georgi, Universitatea din Balamand - „Note asupra hristologiei Sfântului Ioan Damaschin“, prof. Michel Stavrou, Institutul Saint Serge din Paris - „Pnevmatologia Sfântului Ioan Damaschin şi actualitatea ei“, pr. Ştefan Buchiu, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti - „Receptarea teologiei icoanei a Sfântului Ioan Damaschin în teologia ortodoxă română contemporană“, prof. Pablo Argarate, Universitatea din Toronto, Canada - „Maica Domnului în operele sfântului Ioan Damaschin“. Intitulată „Receptarea istorică“, cea de-a cincea secţiune o propus intervenţii ale pr. Georges Massouh, Universitatea din Balamand - „Sfântul Ioan Damaschin şi dialogul creştin cu islamul“, prof. Karl Pinggera, Universitatea din Marbourg, Germania - „Importanţa lui Ioan Damaschin în scrierile lui Joseph Langen“, prof. Ramy Wannous, Universitatea din Balamand, „Receptarea Sfântului Ioan Damaschin de către Christos Yannaras“. În sfârşit, cea de-a şasea secţiune, intitulată „Teologie contemporană“, a propus expozeurile prof. Christos Arambatzis, Universitatea din Tesalonic, „Hermeneutica patristică a secolelor XIV-XV: autoritatea Sfântului Ioan Damaschin“ şi a pr. Dimitri Bathrellos, Academia teologică din Volos, Grecia, „Sfântul Ioan Damaschin şi viitorul teologiei ortodoxe“. Liturghie şi concert de cântări bizantine În ultimul discurs, prof. Georges Nahas, decanul Institutului „Sfântul Ioan Damaschin“, a subliniat bogăţia şi creativitatea exemplară a operelor Sfântului Ioan Damaschin, în special datorită capacităţii de sinteză teologică şi talentului pedagogic într-o epocă plină de frământări în care era esenţial să se transmită patrimoniul cultural, spiritual şi teologic al Orientului creştin. Operele Sfântului Părinte sunt în centrul dezbaterilor ecumenice. Georges Nahas a făcut un apel la aprofundarea hagiografiei Sfântului Ioan Damaschin, avându-se în vedere locul său unic în Răsăritul creştin, într-o lume musulmană în plină dezvoltare. Contribuţiile acestui simpozion vor fi reunite într-un volum. Participanţii la colocviu au mers şi într-o excursie la situl antic de la Byblos, locuit de mai bine de 7000 de ani, unde s-a găsit cea mai veche inscripţie feniciană, localitate considerată una dintre cele mai vechi din lume. Pe 4 decembrie, ziua de prăznuire a Cuviosului Ioan Damaschin, Arhiepiscopul grec-ortodox de Tripoli, Efrem, a oficiat Sfânta Liturghie. Seara, a fost organizat, în prezenţa a peste 300 de persoane, la mănăstirea Balamand, un concert de cântări bizantine interpretate de corala ortodoxă „Sfântul Roman Melodul“. Institutul „Sfântul Ioan Damaschin“ din cadrul Universităţii din Balamand a fost fondat în 1970. Depinde de Patriarhia Ortodoxă a Antiohiei şi este singurul institut de teologie ortodoxă din Orientul Apropiat situat într-o ţară cu populaţie majoritar musulmană.