Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Comunicarea „nevinovată“ şi vinovăţiile ei

Comunicarea „nevinovată“ şi vinovăţiile ei

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Societate
Un articol de: Dana Alecu - 16 Decembrie 2011

Spaţiul virtual, interacţiunile pe internet au căpătat în ultimii ani o amploare din ce în ce mai mare. Deşi la început putem considera că este doar o activitate de divertisment, în mod foarte subtil aceasta se poate transforma în prioritate, căpătând un loc central în viaţa noastră.

În mod paradoxal putem deveni mult mai puţin implicaţi în relaţiile sociale concrete, considerând că pe internet ne exprimăm cu adevărat personalitatea. Psihologii şi sociologii discută pe larg despre modul în care se poate dezvolta dependenţa faţă de relaţionarea pe internet.

Relaţiile virtuale - o fata morgana

Acest spaţiu virtual ne poate servi drept refugiu în momentul în care avem senzaţia că cei din jurul nostru - prieteni, familie - nu ne mai înţeleg. Putem trăi senzaţia că în discuţiile pe internet suntem mai autentici, avem mai multă spontaneitate şi libertate de exprimare, fără ca aceasta să deterioreze relaţia. Ne putem exprima durerile, nemulţumirile sau visele, fără ca cei cu care interacţionăm să ne judece, să ne dea sfaturi sau să ne influenţeze în vreun fel alegerile. Acest fapt este de altfel explicabil, întrucât cea mai mare parte a "prietenilor de pe internet" rămân în realitate nişte străini. În spatele câtorva schimburi de replici în care "simţim că rezonăm cu celălalt", ajungem să proiectăm dorinţele neîmplinite în relaţiile noastre sociale de tip faţă în faţă. Înainte de a realiza că acest mod de comunicare nu este în niciun mod comparabil cu relaţiile din viaţa concretă, relaţiile virtuale pot deveni un fel de fata morgana după care alergăm, trecând pe lângă momente reale de viaţă.

Ce se poate ascunde în spatele unui "doar prieten" virtual

Cu atât mai mult pentru viaţa de familie, prieteniile din spaţiul virtual cu persoane de sex opus ale unuia sau ambilor soţi pot eroda încet şi sigur relaţia de cuplu. Această evadare de la problemele cu care cei doi se pot confrunta în relaţia lor îi pot împiedica să găsească la timp o soluţie concretă pentru acestea. Astfel, poate apărea sentimentul de resemnare şi ideea că dacă tot nu primeşte înţelegerea de care are nevoie de la partener/parteneră, măcar să reuşească să comunice - în mod nevinovat - cu prietenii de pe site-urile de socializare. Comunicarea de acest tip nu ar constitui o problemă în sine, dacă nu ar exista riscul de a dezvolta un grad crescut de intimitate psihologică şi de diminuare a disponibilităţii afective în relaţia de cuplu. Spaţiul virtual prezintă, pe lângă oportunitatea nelimitată de a cunoaşte şi interacţiona cu oameni noi, ocazia de a relua legătura cu foşti parteneri din trecut. La adăpostul acelui aparent nevinovat "suntem doar prieteni" sau "am rămas prieteni" se pot dezvolta relaţii ameninţătoare pentru căsătorie. În astfel de cazuri memoria funcţionează selectiv, activând în general doar momentele frumoase, romantice, petrecute cu acele persoane şi mai puţin momentele de dezamăgire şi problemele care au determinat în trecut încheierea relaţiei.

Investiţi în permanenţă în relaţia cu partenerul

Pentru a vă feri de capcanele unor astfel de relaţii, care pot evolua mai repede decât v-aţi închipui, iată ce puteţi face: în primul rând, investiţi în permanenţă în relaţia cu soţul/soţia dumneavoastră. Se spune, pe bună dreptate, că pe lângă nevoile celor doi soţi, puse la un loc, relaţia are nevoi specifice, care trebuie hrănite, împlinite. Acordaţi-vă periodic timp să discutaţi, să vă împărtăşiţi visele, aspiraţiile, temerile… sau să vorbiţi pur şi simplu despre ceea ce vă trece prin minte. Permiteţi-vă să plecaţi doar voi doi, o săptămână, departe de grijile cotidiene, fără să consideraţi aceasta un lux, ci o necesitate, o modalitate de a vă reîmprospăta relaţia. În al doilea rând, fiţi conştienţi/conştiente de riscurile pe care prieteniile pe internet le pot prezenta. Nu gândiţi că "mie nu mi se poate întâmpla" şi tăiaţi orice risc de la rădăcină. Este mai bine să-ţi impui de la început ca regulă să nu flirtezi pe internet, decât să nu mai poţi ieşi dintr-o relaţie cu evoluţie galopantă. Fiţi în totalitate sinceri cu soţul/soţia în legătură cu relaţiile de pe internet. Asumaţi-vă să spuneţi adevărul, dacă persoana cu care tocmai conversaţi pe messenger este un fost iubit. Simplul fapt că în astfel de situaţii simţiţi nevoia să ascundeţi, spunând că "nu e nimic important", ar trebui să vă ridice un semnal de alarmă.

Nu în ultimul rând, fiţi sinceri cu voi înşivă şi priviţi cu luciditate slăbiciunile, punctele vulnerabile. Fiţi conştienţi de neajunsurile pe care le resimţiţi în căsnicia voastră şi alegeţi să le rezolvaţi în interiorul, nu în afara ei. Singurul ajutor din afară de care am putea avea nevoie ar fi acela al duhovnicului, al unui terapeut sau al unui grup de suport, dacă dependenţa de reţele de socializare a devenit mult prea puternică.