Tocmai a mai trecut o vacanţă, cea de iarnă, "dintre semestre" sau "intersemestrială", cum pretenţios a fost numită şi, provocaţi oarecum de o dulce nostalgie şi cu gândul la concediul ce este atât de departe, am profitat de această săptămână de "acomodare" a elevilor pentru a discuta cu unii dintre ei despre ce au făcut în această minivacanţă, de doar o săptămână, ce planuri au pentru celelalte vacanţe şi cum percep petrecerea timpului liber din aceste atât de aşteptate şi dorite perioade ale anului şcolar.
În discuţiile cu elevii, numai la auzirea cuvântului "vacanţă", atmosfera se destinde brusc şi bucuria apare pe chipul tuturor, de la mic la mare, acesta fiind încă un semn că vorbim de o perioadă frumoasă din viaţa unui elev. Însă nu toată lumea este mulţumită de felul în care decurg lucrurile în aceste săptămâni sau luni libere, atât elevi, profesori, dar mai ales părinţi fiind nemulţumiţi de alternativele pe care le au pentru petrecerea vacanţelor. Şi am întâlnit păreri diverse, de la cei care se plictisesc şi nu au ce face, spun ei, în vacanţă la cei care cred că muncesc mai mult în această perioadă, cu lecţii, meditaţii, antrenamente, şi mai departe, la elevii fericiţi, care simt din plin libertatea vacanţelor, la ţară, înconjuraţi de dragostea bunicilor, care nu ştiu ce pofte să le mai facă, pentru că nu i-au văzut de un an. Ce alternative de petrecere a vacanţelor găsesc elevii, vom vedea în cele ce urmează.
Tot la ţară e cel mai frumos
"Cel mai frumos e la ţară, la bunici", ne mărturiseşte Magda, elevă în clasa a VII-a, dezamăgită totuşi de faptul că "ţara" ei este tocmai la Botoşani, şi nu merge acolo decât în vacanţa de vară, cu părinţii. "Vacanţa aceasta am stat mai mult în casă şi am făcut lecţii, părinţii au lucrat şi a mai fost o problemă - a venit imediat după vacanţa de sărbători, când am stat cu părinţii şi nu am lucrat mai nimic pentru şcoală şi acum a trebuit să recuperez. Eu nu voiam acum vacanţă; mai bine mai târziu, o vacanţă mai mare de Paşti când, poate, vom merge la bunici", crede Magda, care recunoaşte totuşi că mersul la ţară are şi o parte mai puţin atractivă: nu se poate întâlni cu colegii şi prietenii din Bucureşti decât pe mess, şi atunci "la ţară e bine, dar nu mai mult de trei săptămâni". Colega de bancă a Magdei, Irina, nu are bunici la ţară, aşa că vacanţele şi le petrece în Bucureşti, dar are mai tot timpul ocupat, dacă nu cu lecţii sau cu meditaţii la engleză, atunci cu hobby-ul ei, dansul. "Vacanţa aceasta am mers la dansuri, trei zile, pentru a recupera din săptămânile în care nu ajung decât o dată, am continuat meditaţiile la engleză şi în rest am ieşit cu colegii la mall, la film, şi cam atât. Aştept vacanţa de vară să merg la mare, unde îmi place cel mai mult, poate chiar într-o tabără cu mai mulţi colegi", mărturiseşte Irina.
"Statul pe net" - o alternativă?
La clasa a IX-a, "bobocii" sunt relaxaţi şi binedispuşi după vacanţă. "Nu am făcut mare lucru, am stat pe net şi am mers pe la prieteni. Îmi dau seama că ar fi trebuit să fac ceva mai multă mişcare, să merg la sală... am făcut un fotbal cu băieţii într-o seară, şi cam atât", recunoaşte Alex. Despre lecturile de vacanţă crede că mai e timp, în condiţiile în care Bac-ul e încă departe. Problema cu "statul pe net" nu se rezolvă, însă, atât de simplu, în condiţiile în care toţi cei cinci colegi ai lui Alex mi-au spus că stau foarte mult timp "conectaţi", dacă nu pe PC, atunci pe mobil. Şi la întrebarea ce ar alege între lectura unei cărţi şi un joc pe mobil sau conversaţii pe diverse reţele de socializare, au răspuns fără ezitare că aleg cea de-a doua variantă. "Sigur că mă întristez când văd că mulţi elevi preferă să stea toată ziua în faţa calculatorului, în loc să încerce să îşi diversifice activităţile pe perioada vacanţei. Înţeleg câteva ore şi sunt de acord cu importanţa cunoaşterii lucrului cu PC-ul, dar tot mai mulţi părinţi îmi spun că nu mai ştiu cum să îi facă pe copiii lor să renunţe la orele în şir petrecute în faţa calculatorului, de multe ori cu activităţi banale, jocuri, mess etc. Cred că ar trebui să "exploatăm" la maximum dorinţa şi interesul tinerilor elevi pentru explorare, cunoaştere şi tot ce e nou, astfel încât recomandările noastre pentru lecturile suplimentare de vacanţă să ţină cont de capacitatea de înţelegere şi apreciere a elevilor. Numai aşa îi vom ajuta pe tinerii noştri să redescopere plăcerea cititului şi curiozitatea care te determină să nu mai laşi o carte din mână până la ultima pagină", ne-a declarat Maria Mocanu, profesor de limba şi literatura română.
Cluburi, role sau patinoar, dar cu gândul la studenţie
Mult mai preocupaţi i-am găsit pe elevii din clasa a XII-a, întrucât, deşi mai sunt câteva luni bune, Bac-ul se apropie, şi nu atât examenul de maturitate, cum îl numesc elevii, constituie o problemă, cât ceea ce vine după el, admiterea la facultate. Andreea îşi doreşte să studieze relaţiile economice internaţionale la ASE şi are deja planuri şi pentru masterat - afaceri internaţionale. S-a pregătit temeinic în ultimii doi ani şi nu vrea să clacheze acum, pe ultima sută de metri, tocmai de aceea şi-a propus să sisteze orice ieşire cu prietenii. "În Bucureşti, ca în orice oraş mare, ai multe alternative de a-ţi petrece timpul liber şi vacanţa. Îmi place să ies cu prietenii şi până acum nu am ratat nici o ocazie de a merge în club sau la petrecerile la care am fost invitată, la onomasticile colegilor. A nu se înţelege că mergem doar în club, îmi place să merg în parc cu rolele, iar în această vacanţă am fost aproape zilnic la patinoarul Floreasca, unde merg de mică, împreună cu tatăl meu, care este un excelent patinator. Însă acum mă voi concentra pe şcoală, iar în vară, după examenul de admitere la facultate, cu siguranţă mă voi bucura de o bine meritată vacanţă".
Nostalgia taberelor de altădată
Am dorit să aflăm şi motivul pentru care taberele nu mai sunt la modă printre elevi, şi nu mică ne-a fost mirarea să constatăm că cererea există, dar oferta de tabere şcolare este cam neexistentă sau, cum ar spune nenea Iancu, "lipseşte cu desăvârşire". Iar acele puţine oferte care circulă pe internet sunt la un preţ ce nu este accesibil oricărui copil din România, ci se adresează unei anumite categorii sociale. Tocmai acesta este motivul pentru care am întâlnit elevi ce auziseră de tabere organizate, de vară sau de iarnă, de la fraţii lor mai mari sau din relatările profesorilor. "Nu am fost până acum în tabără, deşi mi-aş dori foarte mult, şi am auzit că înveţi foarte multe lucruri, pe lângă faptul că te distrezi foarte bine şi nu ai timp să te plictiseşti. Fratele meu mai mare mergea în tabere cu clubul sportiv, stătea câte o lună şi la munte, şi la mare şi mi-a spus că se bucura foarte mult când venea vacanţa", ne-a mărturisit Ionuţ, cu ceva tristeţe în glas. Şi cred că acum, la vârsta de 14 ani, atât lui, cât şi celorlalţi elevi din România ar trebui să le oferim mai multă speranţă şi încredere în viitor. Iar dezvoltarea, pe plan naţional, a programului de tabere şcolare, accesibile oricărui elev, se poate constitui într-o alternativă utilă din punct de vedere educaţional, pentru petrecerea vacanţelor, cu atât mai mult acum, când oferta tematică poate fi diversificată şi rutina pe deplin înlăturată.
