Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Dezbateri despre toleranţă, comuniune şi echitate
Consiliul European al Liderilor Religioşi, întrunit la finalul lunii aprilie la Istanbul, a emis o declaraţie comună pe tema toleranţei şi a angajamentului faţă de justiţie, echitate şi comuniune, ce a fost prezentată apoi Sanctităţii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic. Consiliul a examinat şi posibilitatea creării unui cod universal al locurilor sfinte, cu ajutorul liderilor religioşi din Europa şi Orientul Mijlociu.
Toleranţa între popoare, comuniunea în pace şi echitate sunt unele dintre elementele fundamentale ce trebuie respectate pentru o bună convieţuire, iar pentru a nu încălca drepturile celorlalţi, este nevoie de respect şi toleranţă. De altfel, acestea au fost principalele teme de dezbateri în cadrul întrunirii Consiliului European al Liderilor Religioşi de la Istanbul ce a avut loc în perioada 26-28 aprilie. La finalul întrunirii a fost semnată o declaraţie comună în acest sens, informează portalul rfp-europe.eu, ce a fost apoi prezentată Sanctităţii Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic. "Toleranţa este o recunoaştere activă a diversităţii şi înseamnă respectarea specificităţii celorlalţi, de care ne diferenţiem religios, cultural sau în oricare alt fel, având compasiune şi bunăvoinţă. Toleranţa nu înseamnă aprobare necondiţionată a ideilor altora şi nici a modului de vieţuire a lor. Toleranţa înseamnă respectarea drepturilor omului, dar nu neapărat şi împărtăşirea punctelor sale de vedere", se arată în declaraţie. Membrii consiliului au apreciat că, înţeleasă în felul acesta, toleranţa trebuie considerată o precondiţie pentru o cultură a păcii în Europa. Această percepţie a toleranţei provine în mod firesc din tradiţia religiilor. Angajamente pentru promovarea libertăţii Declaraţia de la Istanbul are opt puncte prin care liderii religioşi se angajează să lupte pentru promovarea libertăţii religioase şi a respectului reciproc, precum şi să se "angajeze într-o examinare minuţioasă de sine" pentru a preîntâmpina intoleranţa. Declaraţia a fost inspirată de o discuţie pe tema: "Egalitatea - Mai egali decât alţii? Minaretele, minorităţile şi identitatea europeană", în care s-a conchis în mod unanim că Europa este şi a fost întotdeauna un continent multicultural şi multireligios. În problema interzicerii minaretelor din Elveţia, un vorbitor a spus că "în loc să atace extremismul şi terorismul, Europa îşi atacă propria moştenire, prezenţa musulmană în Europa". Discuţia a abordat şi problema antisemitismului, una crescândă în acest moment. Unii membri au punctat şi faptul că, în unele ţări, chiar şi creştinii, majoritatea tradiţională în cele mai multe ţări europene, pot fi afectaţi de atacuri odioase. Consiliul a examinat şi posibilitatea creării unui cod universal al locurilor sfinte, cu ajutorul liderilor religioşi din Europa şi Orientul Mijlociu. După emiterea declaraţiei, o delegaţie a Consiliului Liderilor Religioşi a avut o întrevedere cu Sanctitatea Sa, Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, în care i-a fost prezentat documentul. Întâlnirea de la Istanbul a fost găzduită de preşedintele pentru probleme religioase din Turcia, Ali Bardakoglu, membru al consiliului. Printre ceilalţi 30 de participanţi s-au aflat Marele Muftiu Dr. Mustafa Ceric (Bosnia-Herzegovina), şef-rabinul Pinchas Goldschmidt (Rusia), maica Marian Murcia (Italia), Mitropolitul Emmanuel (Franţa), Bhai Saheeb Mohinder Singh (Marea Britanie) şi părintele Philip Ryabykh (vicepreşedintele Departamentului pentru Relaţii Externe din Rusia).