Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Fazele dezvoltării dependenţelor şi creierul consumatorului de drog

Fazele dezvoltării dependenţelor şi creierul consumatorului de drog

Data: 08 Mai 2012

Cercetările recente, publicate într-un articol semnat de Eugene Rubin MD, PhD şi Charles Zorumski MD în "Psychology Today", arată că o persoană trece prin trei faze atunci când dezvoltă o dependenţă şi că fiecare dintre acestea sunt asociate cu activarea unor zone diferite ale creierului.

Prima fază apare atunci când o persoană încearcă să consume un drog pentru prima oară şi descoperă că acea experienţă îl face să se simtă bine. În această fază se activează zonele asociate motivaţiei şi recompensei, care folosesc dopamina ca neurotransmiţător. Creşterea cantităţii de drog utilizat iniţiază un proces care schimbă maniera în care regiunile din această zonă a creierului interacţionează cu altele. Aceste schimbări sunt asociate cu alterări în conexiunile fizice şi funcţionale între celulele nervoase.

A doua fază a dependenţei apare atunci când drogul este folosit regulat şi implică schimbări în regiunile creierului corespunzătoare emoţiilor, incluzând creierul reptilian şi conexiunile lui primare. Aceste regiuni sunt schimbate într-o manieră că apar a funcţiona "normal" doar când drogul e prezent. Când drogul este absent, sistemul de procesare a emoţiilor trimite semnale de stres care fac persoana să se simtă anxioasă şi inconfortabil. Practic, dacă în faza iniţială drogul este luat pentru a se simţi foarte bine, în această a doua fază, drogul devine necesar pentru ca persoana să se simtă în regulă cât de cât.

Pe măsură ce adicţia avansează spre a treia fază, alte regiuni ale creierului devin implicate (spre exemplu, cortexul prefrontal). Consumatorul devine preocupat de obţinerea drogului şi comportamentul este dominat de căutarea lui. În această ultimă fază, funcţiile cognitive ca memoria şi luarea deciziilor sunt grav afectate. (Traducere şi adaptare Cristina Sturzu)