Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
Fumatul, o sinucidere lentă
"Fumatul dăunează grav sănătăţii", "Fumatul cauzează cancer", "Fumatul în timpul sarcinii este periculos pentru copii" sunt doar câteva dintre propoziţiile pe care le găsim inscripţionate pe pachetele de ţigări. Deşi suntem conştienţi de efectele negative ale fumatului, continuăm să facem acest lucru. Realitatea este că fumatul duce la o moarte lentă, dar sigură. În pericol sunt însă şi cei din preajma fumătorilor.
De câte ori nu am auzit expresii de genul: "De mâine mă las de fumat", "Când o să fiu gravidă, renunţ la ţigări", "Bunicul a fumat şi a trăit 90 de ani", "Mulţi medici fumează", "Dacă mă las de fumat, mă voi îngrăşa". Dar, în multe cazuri, acestea sunt doar simple promisiuni sau scuze pentru a fuma. Acest viciu se instalează de cele mai multe ori în anii adolescenţei şi la mulţi semeni de-ai noştri ţine, din păcate, toată viaţa. Fumatul provoacă dependenţă Conform studiilor, există aproximativ 1,2 miliarde de fumători în lume, iar ţigările ucid circa patru milioane de oameni anual. Statisticile relevă şi alte lucruri alarmante, care ar trebui să pună pe gânduri orice fumător: o ţigară scurtează viaţa cu şapte minute, rata mortalităţii în rândul fumătorilor este de două-trei ori mai mare decât la nefumători, aproximativ jumătate din decesele legate de fumat se produc între 35 şi 69 ani. Oare am mai fuma liniştiţi dacă am şti şi alte lucruri, cum ar fi faptul că fumul de ţigară conţine peste 4.000 de substanţe, iar câteva dintre acestea sunt active farmacologic, antigenice, citotoxice, mutagene şi carcinogene? Nicotina, gudronul, monoxidul de carbon, oxizii de nitrogen, cianura de hidrogen, amoniacul, metalele (arsenic, cadmiu, plumb) şi compuşii radioactivi sunt doar câteva dintre substanţele nocive din ţigări. Toate acestea nu fac altceva decât să ne altereze sănătatea, încet, dar sigur. Motivul pentru care fumatul provoacă o adicţie aşa de mare este faptul că nicotina se comportă ca un stimulent pentru minte, trup şi spirit. Când nivelurile de toleranţă ale organismului cresc, corpul ajunge să aibă nevoie de doze mai mari de nicotină pentru a menţine efectul fiziologic la un anumit nivel. Când ne obişnuim cu aceasta, organismul ajunge să ceară folosirea substanţei chimice pentru a ajuta corpul să funcţioneze normal. Acest nivel de dependenţă este considerat adicţie. Tabagismul duce de multe ori la cancer Mai multe despre efectele nocive ale fumatului ne-a spus dr. Magdalena Ciobanu, specialist pneumolog la Institutul "Marius Nasta" din Bucureşti şi coordonatorul programului "Stop fumat" al Ministerului Sănătăţii. "Tabagismul este pe cale să devină principala cauză de mortalitate din lume. Până în anul 2020 această unealtă a morţii va ridica numărul deceselor la 10 milioane de fumători pe an. Cele mai afectate sunt ţările în tranziţie şi cele în curs de dezvoltare, din cauza factorilor ce ţin de liberalizarea comerţului, de dezvoltarea comunicaţiilor şi de globalizarea industriilor transnaţionale ale tutunului. La ora actuală, fumatul constituie cauza a 90% din decesele prin cancer pulmonar, a 75% din decesele datorate bronşitei şi emfizemului şi a aproximativ 25% din decesele prin boli cardiovasculare", a spus dr. Magdalena Ciobanu. "Ţigările mai reprezintă şi un important factor de risc şi pentru alte tipuri de cancere: cavitate bucală, faringe, laringe, esofag, pancreas, vezică urinară, rinichi, stomac, col uterin. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent neoplasm cauzat de fumat, constituind prima cauză de mortalitate prin cancer în lume (17% din neoplasmele la bărbaţi şi 12% la femei). De asemenea, fumatul în timpul sarcinii este foarte periculos, poate afecta dezvoltarea fătului, acesta cântărind mai puţin decât un nou-născut al unei mame nefumătoare, creşte riscul de avort spontan şi de deces al copilului", a mai explicat pneumologul. Fumatul pasiv, un pericol pentru sănătate Fumatul nu îi afectează doar pe fumători. Şi cei care stau în preajma celor care au acest viciu pot suferi. Fumatul pasiv înseamnă inhalarea fumului de ţigară de către nefumători de la cei care fumează şi reprezintă un lucru foarte nociv pentru sănătate, având un efect ca şi fumatul propriu-zis. Această situaţe poate provoca o senzaţie de greaţă, durere de cap, tuse, ochi iritaţi, agravarea astmului, un risc crescut de cancer pulmonar, de boli cardiace şi accidente vasculare cerebrale. Fumatul este un viciu care îi afectează şi pe cei foarte tineri. Mai mult de jumătate dintre fumătorii înrăiţi dobândesc acest obicei încă din adolescenţă, perioadă în care tinerii îşi caută puncte de reper. Primul model la care se raportează copilul este reprezentat de părinţi. De aceea, şi în ceea ce priveşte fumatul, rolul mamei şi al tatălui este esenţial. Mediul familial în care părinţii fumează creşte cu 26% numărul adolescenţilor fumători. Chiar vrem nimicul? Despre cum priveşte Biserica viciul fumatului ne-a vorbit părintele Alin Balica, paroh la Biserica "Buna Vestire" - Banului din Buzău: "Patima fumatului se naşte, ca toate celelalte patimi, prin greşita activitate a funcţiunilor sufleteşti, printr-o schimbare a sensului firesc în care omul trebuie să meargă, indicând, în fapt, o boală a omului, în întregul lui. De ce este păcat? Pentru că înseamnă, dacă luăm în seamă avertismentele, o sinucidere lentă. Omul alege cu bună ştiinţă ceva ce îl poate duce la moarte, şi aici ajungem la o altă caracteristică a patimii, şi anume orbirea sufletească şi iraţionalitea patimii. Dacă vei întreba pe cineva care fumează dacă este conştient de consecinţele fumatului, îţi va răspunde că da. Dacă-l vei întreba dacă ştie că nu există nici o parte bună, la fel. Şi totuşi fumează. Pe lângă toate acestea, cred că, prin fumat, omul cade din calitatea sa de cunună a făpturilor create, pentru că ajunge sub regnul vegetal, deoarece o plantă este cea care îl stăpâneşte. În plus, se ajunge la degradarea chipului după care am fost creaţi. Unde este raţiunea, când ştim că aduce boală şi chiar moarte şi că nu are nici un beneficiu? Unde este sentimentul, când ştim că scurtăm viaţa pe care o putem petrece cu cei dragi, chiar şi cu o zi? Unde este voinţa, când nu te poţi lăsa? Cineva spunea că prin patimă vrem, cu o voinţă infinită, nimicul. Întrebarea este dacă chiar vrem nimicul".
