ICE, un număr de telefon care îţi poate salva viaţa

Autorităţile întâmpină dificultăţi în ajutorarea sau identificarea persoanelor, victime ale unor diverse accidente. Pentru aceasta s-a înfiinţat pseudonimul internaţional ICE (In Case of Emergency/ În caz de urgenţă). Sub acest nume puteţi salva în memoria telefonului cel puţin trei numere ale apropiaţilor - ICE 1, ICE 2, ICE 3 - care pot fi contactaţi în cazul unei situaţii de urgenţă de paramedici, pompieri, poliţişti pentru a oferi informaţii medicale importante despre starea dumneavoastră de sănătate. Metoda este simplă, nu costă nimic şi poate creşte şansele de supravieţuire.

Foarte mulţi purtăm zilnic un telefon mobil cu noi. Cel mai adesea îl considerăm ca un factor de stres, constant, greu de evitat, fie că suntem acasă sau la serviciu. Cu toate acestea, acest dispozitiv se poate dovedi mai mult decât util în cazuri de urgenţă medicală. Fie că suntem tineri, vârstnici sau copii, cu toţii ar trebui să avem în agenda telefonică, salvat sub pseudonimul internaţional ICE, cel puţin trei numere ale apropiaţilor ce pot fi contactaţi dacă avem o problemă medicală. Detalii privind grupa de sânge, medicaţia prescrisă sau diverse alergii se pot dovedi vitale, mai ales când victima este inconştientă sau în imposibilitatea de a comunica medicilor astfel de informaţii.

Înainte ca numerele salvatoare să se regăsească în agenda telefonului dumneavoastră, nu uitaţi să comunicaţi persoanei sau persoanelor alese lista la zi cu medicamentele pe care le luaţi, diversele alergii etc. De asemenea, recomandarea doctorilor este ca printre numerele ICE să apară şi telefonul medicului de familie sau al celui responsabil de tratamentul urmat. În eventualitatea unei călătorii, nu uitaţi să introduceţi şi prefixul ţării în care se află persoanele ce urmează a fi apelate în caz de nevoie. Pseudonimul poate fi identificat uşor dacă accidentul se întâmplă în altă ţară, având în vedere că acest sistem se aplică în SUA, Australia, Noua Zeelandă, ţări din vestul Europei.

O iniţiativă bună, deloc cunoscută de români

Din păcate, prea puţini români ştiu de existenţa acestui număr şi asta pentru că nici mass-media nu a mediatizat un asemenea subiect. Pentru a ne convinge, am luat pulsul străzii şi, cu excepţia câtorva tineri, care au auzit de acest număr din filme sau din călătoriile lor în străinătate, prea puţini bucureşteni ştiu de ICE.

Chiar dacă acest număr salvator este cunoscut în SUA de 11 ani şi adoptat mai apoi de alte ţări civilizate, la noi va mai dura ceva timp până când populaţia va fi informată. dr. Raed Arafat, subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, declară: "Cât am lucrat în teren, foarte rar am găsit acest număr. Iniţiativa este foarte utilă. Este o legătură care se stabileşte cu familia şi asta este foarte bine. Nu trebuie să spui telefonic familiei ce s-a întâmplat, ca să nu îi sperii, dar poţi cere date vitale referitoare la starea de sănătate a victimei. S-ar putea să trebuiască o decizie rapidă şi-atunci ce te faci? Poliţia poate localiza mai uşor victima, având la îndemână acest număr. Existenţa acestui număr se impune. Că el nu trebuie folosit de oricine, ci trebuie folosit de persoane autorizate, asta e altă treabă".

Faptul că e nevoie de timp până când în agendele de telefon ale românilor se va regăsi numărul ICE este evident, cu atât mai mult cu cât, deocamdată, nici chiar unii dintre actorii principali implicaţi în salvarea de vieţi nu ştiu de existenţa lui.

"Nu ştiam că poate exista un astfel de număr. În legislaţia noastră nu există aşa ceva. Noi intervenim în situaţii de urgenţă, numai pentru a acorda victimelor primul ajutor. Un astfel de număr e binevenit "spune Ovidu Pană, şeful Biroului informare şi relaţii publice al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă "Dealul Spirii", Bucureşti. Deşi sunt numeroase voci care susţin această iniţiativă, există şi altele care sunt împotriva ei. "Nu este altceva decât o încercare de intervenţie nejustificată a unor organisme sau a statului în viaţa privată şi încalcă autonomia pacientului. Personal nu sunt de acord cu astfel de iniţiative, pentru că pot interveni abuzuri. Istoria ne arată că au fost abuzuri. Chiar dacă intenţia este foarte bună, cât timp nu există o siguranţă şi un consimţământ informat al persoanei... Consimţământul informat înseamnă să i se spună persoanei nu numai cum va fi salvată, ci şi riscurile la care este supusă. Nu i se spune persoanei că aceste date nu au siguranţă şi că nu i se garantează că ele vor fi utilizate în alt scop. În cazul în care i se expun toate aceste aspecte şi ea este de acord, atunci e problema persoanei respective. Propaganda care se face, referitor la introducerea acestui număr sau a cardului de sănătate, este o modalitate care spune, de fapt, adevărul pe jumătate, dezinformează, iar consimţământul nu este unul real şi valid, ci este un consimţământ formal şi indus prin manipulare", explică prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România şi al Societăţii Române de Bioetică.

Cum s-a născut ideea

Programul ICE a fost conceput în urmă cu 11 ani şi promovat în 2005 de paramedicul englez Bob Brotchie. La acel moment, Brotchie a explicat pentru BBC cum i-a venit ideea: "Am avut de-a face cu oameni aflaţi în imposibilitatea de a vorbi din cauza unor traumatisme sau boli şi nu am putut afla cine erau. Am observat că foarte multe persoane aveau telefoane mobile şi ne-am folosit de acestea pentru a le descoperi identitatea. Atunci am realizat că o soluţie unitară de căutare în interiorul unui telefon mobil a unei persoane de contact în caz de urgenţă ar uşura situaţia".

Ideea, aparent simplă, şi-a dovedit eficienţa în iulie 2005, în timpul bombardamentelor din Londra şi încet, încet s-a răspândit în întreaga lume, sistemul ICE fiind recunoscut internaţional.