Muzica din sufletele tinerilor

O ascultăm zilnic, voluntar sau involuntar, pe stradă, la şcoală, la birou sau acasă; ne place sau ne provoacă un sentiment de repulsie; de cele mai multe ori, îi acordăm mai mult timp decât rugăciunii sau lecturii - este ea, muzica noastră sau a altora, şi fără să vrem, ne pătrunde adesea în minte şi ne influenţează comportamentul sau stările de moment. Din orice unghi am privi, muzica exprimă foarte bine ceea ce sufletul simte şi trăieşte.

Platon spunea că muzica este o lege morală şi ea dă suflet universului, aripi minţii, zbor imaginaţiei, farmec tinereţii şi viaţă oricui. Mai aproape de noi, Ioan de Kronstadt ne sfătuieşte să nu ne lăsăm vrăjiţi de armonia sunetelor scoase de instrumente şi de voci omeneşti, ci să căutăm să descoperim efectul acestora asupra sufletului şi care este spiritul lor. Şi dacă acea muzică ne aduce în suflet o stare de linişte, de înţelepciune, de sfinţenie, să o ascultăm, iar dacă prin ea ne pătrund în suflet patimi, să nu o mai ascultăm şi să ne ţinem deoparte de trupul şi de spiritul acelei muzici. Încercăm să aflăm ce mai reprezintă muzica pentru tinerii de azi, cum le influenţează sentimentele şi stările emoţionale, dar mai ales ce opţiuni au tinerii în a-şi forma o cultură muzicală şi care este motivul pentru care preferă un anumit gen muzical.

Formarea unei culturi muzicale

Discutând cu tineri despre preferinţele muzicale, am sesizat că, în alegerea unui anumit gen de muzică, foarte important este mesajul transmis. Tinerii sunt foarte atenţi la mesajul unei melodii, la versuri şi, în funcţie de acestea, preferă sau nu un anumit artist. Problema apare în momentul în care tinerii nu prea au de unde alege şi mai ales nu au acces la o piaţă muzicală diversă. Mariana Stoian, o tânără profesoară de muzică, dar cu o bogată experienţă didactică acumulată la catedra unor şcoli de prestigiu din Capitală, ne-a explicat valoarea pe care o dă unui tânăr o cultură muzicală formată din timp, încă de pe băncile şcolii. "Avem o problemă cu abordarea curriculară a unor discipline; muzica nu face excepţie, ba, din contră. Şi problema nu este că această disciplină a fost pe nedrept catalogată între materiile de importanţă minimă, cu o singură oră alocată pe săptămână, ci că metoda de lucru nu îi avantajează pe elevi şi nu le suscită interesul câtuşi de puţin faţă de această lume fascinantă a muzicii. Vă dau un singur exemplu: Belgia - unde în fiecare şcoală există săli special amenajate şi dotate cu aparatura necesară şi cu instrumente muzicale, elevii având posibilitatea de a studia un anumit instrument, de a audia genuri diferite de muzică şi de a alege, de a-şi forma o cultură muzicală şi a conştientiza ce gen de muzică îi atrage şi ce preferinţe au în acest domeniu. Şi nu vorbim de şcoli speciale de muzică, ci de şcoli normale, unde fiecare elev poate opta, are de unde alege. Asta le lipseşte tinerilor noştri elevi sau studenţi - diversitatea şi posibilitatea de a opta pentru ceva în cunoştinţă de cauză, în urma unei informări, a unei cercetări minuţioase, temeinice. Iată de ce copiii şi tinerii trebuie să beneficieze încă din perioada fragedă de o educaţie muzicală sistematică şi deliberat organizată, care îi va ajuta să îşi formeze, la maturitate, o cultură muzicală ziditoare pentru minte şi suflet."

Muzica - un remediu?

Mulţi tineri sunt convinşi de faptul că muzica reprezintă un remediu, acesta fiind şi unul dintre considerentele pentru care şi-au format, în timp, gusturi bine conturate, fiind convinşi că un anumit gen de muzică îi ajută în diferite cazuri. Este cazul Marilenei Cojoc, o tânără pentru care muzica constituie una dintre principalele metode de relaxare şi mai ales de "uitare" a problemelor zilnice. "Acum, când majoritatea tinerilor se simt debusolaţi din cauza problemelor financiare, a lipsei locurilor de muncă şi nesiguranţei, a problemelor de sănătate cu care se confruntă, fie ei, fie membrii familiilor lor, muzica, într-adevăr, reprezintă un bun remediu. Te scoate de sub presiunea acumulată peste zi şi îţi imprimă un tonus optimist. Eu ascult genuri diverse de muzică: clasică, religioasă, latino, dance, chiar şi populară. Îmi dă o stare de bine - chiar dacă problemele rămân, pentru moment, mă relaxează şi îmi reîncarc bateriile. Şi sunt convinsă că multe persoane simt acelaşi lucru - muzica reprezintă un mod de relaxare pentru oricine vrea să scape de cotidianul năucitor şi stresant în care ne învârtim cu toţii zi de zi. Nu de puţine ori, muzica te ajută să ieşi dintr-o stare mai puţin plăcută în care te afli

într-un moment al zilei sau chiar al vieţii. Ba, mai mult, ştiinţa a demonstrat că notele muzicale pot vindeca nu doar sufletul, ci şi mintea şi trupul."

Când muzica devine o profesie

Familia şi educaţia primită în sânul familiei au un rol important în sistematizarea unor concepţii despre ceea ce poate însemna muzica. Este cazul unei tinere, Cristina Grancea, care a ales să aprofundeze acest domeniu, "ajutată" fiind şi de faptul că ambii părinţi s-au "ocupat" toată viaţa cu muzica: sunt absolvenţi de Conservator şi muzica a fost preocuparea lor zilnică. Cristina a crescut în acest mediu, şi-a format o cultură muzicală şi i-a plăcut. A urmat Liceul de Muzică "George Enescu", din clasa I până într-a XII-a, iar acum este studentă la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Facultatea de Interpretare Muzicală (Secţia pian), în anul al III-lea. A cântat într-o trupă de muzică uşoară cu care a participat la mai multe emisiuni şi concerte pe perioada gimnaziului. După liceu a ales o carieră solo. În prezent, predă muzică la Fundaţia Do-Re-Mi, cu care a participat la Festivalul Trixie din Bulgaria, de la Balcik, unde a luat premiul al III-lea. Pentru Cristina, cel mai important este faptul că tot ceea ce face e din suflet. "Nu de puţine ori, în muzică am găsit un refugiu. Îmi dă curaj, alteori speranţă sau doar mă ajută să mă descarc, însă, pentru mine, să cânt este tot ce mi-aş putea dori, este singurul lucru care mă face pe deplin fericită", mărturiseşte Cristina, pentru care muzica a devenit un fel de dependenţă, dar într-un sens bun.

Slujbele Bisericii îi apropie pe tineri de muzica bizantină

Despre cât de atraşi sunt tinerii de muzica bizantină, dar mai ales despre ce a însemnat şi cum i-a influenţat muzica viaţa, cu atât mai mult, cu cât acest talent a evoluat constructiv şi frumos, din vocaţie, prin muncă şi exerciţiu, în profesia pe care şi-o face cu la fel de multă muncă şi dăruire, ne-a vorbit părintele Alexandru Dumitrescu, asistent la Catedra de muzică din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din Bucureşti. "Fiecare om are afinităţi cu arta muzicală, într-o măsură mai mare sau mai mică, pentru că fiecare om găseşte în muzică ceva care îl relaxează, îl inspiră, îl linişteşte, îi înfrumuseţează viaţa, îl defineşte. Aceasta înseamnă muzica şi în viaţa mea. Muzica mi-a înfrumuseţat viaţa. Practicând muzica vocală, muzica psaltică, bisericească şi cea corală, m-am simţit atras de acest gen muzical. În timp, studiul ei a devenit şi o ocupaţie pentru mine. Muzica mi-a oferit bucurii şi preocupări care nu se pot cuantifica sau explica decât prin repere duhovniceşti.

Prin muzica bisericească definesc prezenţa şi participarea la slujbele bisericeşti, în cea mai mare parte. Practicarea acestei muzici, analizarea ei şi încercarea de a o înţelege mai bine m-au condus la o aprofundare a textelor liturgice, implicit, la o participare activă la slujbele religioase şi la un real folos duhovnicesc."

"Fiecare om are afinităţi cu arta muzicală, într-o măsură mai mare sau mai mică, pentru că fiecare om găseşte în muzică ceva care îl relaxează, îl inspiră, îl linişteşte, îi înfrumuseţează viaţa, îl defineşte."