Medicina de urgență este o specializare deosebită între cele din acest domeniu vast care are în vedere vindecarea omului. Una e să fii medic legist, medic de familie, medic de medicina muncii și cu totul altceva să lucrezi în UPU (Unitatea de Primiri Urgențe). Aici intri fie pentru că ai un spirit de jertfelnicie ieșit din comun, fie ai nevoie de adrenalină și nu o găsești decât în contact cu situațiile dificile. În UPU gărzile sunt... gărzi adevărate. Nu ai timp nici să te uiți pe geam și să-ți spui: Hmmm, deja s-a făcut dimineață. Uneori te duci cu mâncarea pe care ai adus-o de acasă neatinsă. Un medic de urgență seamănă cu un pilot de supersonic, ia deciziile corecte nu în minute, ci în secunde. Doctorița Diana Cimpoeșu e șefa UPU de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, dar și profesoară la UMF „Gr. T. Popa” din capitala Moldovei. Despre o gardă mai puțin obișnuită, petrecută de Crăciun, ne povestește domnia sa în materialul de față.
„Post pentru viaţă“
Mii de creştini din întreaga lume s-au alăturat campaniei „Post pentru viaţă“ spre a arăta dorinţa de a sprijini securitatea globală în privinţa hranei, informează ekklesia.co.uk. Iniţiativa a fost promovată şi coordonată de EAA (Alianţa Ecumenică pentru Ajutor), o reţea internaţională din care fac parte aproximativ 90 de biserici şi organizaţii creştine care cooperează în ajutorarea ţărilor defavorizate şi cu populaţie afectată de HIV şi SIDA. Mai mult de un milliard de oameni suferă de foame în întreaga lume. Alianţa spune că „în ciuda bunătăţii şi a darurilor lui Dumnezeu date nouă prin creaţie, foarte multe persoane întâmpină numeroase lipsuri: foamete, lipsuri şi sărăcie. În acelaşi timp, sunt oameni, în toate părţile lumii, care suferă de efectele îndestulării: prea multă sare, zahăr, grăsimi, calorii“. Se adaugă faptul că „aceastea toate sunt dimensiunile consumului haotic de mâncare. Deciziile noastre individuale, ca şi cele colective, au accentuat diviziunea dintre cei ce au şi cei ce duc lipsă. Ca societate globală, sentimentul nostru de echilibru şi relaţii corecte este în continuare nefiresc“. Pe 17 februarie, Biserici, organizaţii creştine şi credincioşi din toată lumea s-au unit în rugăciune, reflectând la numărul mare de oameni care suferă de foame şi la durerea cauzată de acest dezastru umanitar. Alianţa Ecumenică pentru Ajutor accentuează faptul că timpul Postului Mare este un moment de a renunţa la mâncare, consumul de combustibili fosili şi consumism, într-un efort de fi empatici cu cei ce înfruntă foametea şi malnutriţia. Alte idei promovate prin „Post pentru viaţă“ sunt postirea de la consumism prin lăsarea portofelului acasă şi încercarea de a nu cumpăra nimic în anumite zile din post, organizarea de manifestări care să dezbată inegalităţile care duc la foamete şi consumism, în acelaşi timp, în întreaga lume. (M. G.)